Reacția Administrației Trump în legătură cu posibilitatea de a iniția acțiuni militare împotriva Cubei a rămas neclară până în prezent. Potrivit unui articol din Politico, se pare că Statele Unite ale Americii devin tot mai înclinate să ia în considerare o astfel de măsură.
Față de perioada recentă, când accentul era pus preponderent pe aplicarea presiunii economice și pe eforturile diplomatice pentru a consolida izolarea regimului comunist din Havana, se înregistrează o evoluție majoră.
Schimbarea de strategie are loc după ce, anterior, oficialii optau mai ales pentru o abordare economico-diplomatică menită să restricționeze și mai mult regimul de la Havana.
Potrivit unor surse apropiate administrației SUA, Donald Trump și echipa sa de consilieri au ajuns într-un punct de inflexiune, fiind din ce în ce mai dezamăgiți de rezultatele presiunii exercitate asupra Cubei, inclusiv prin restricționarea accesului la combustibil. Această strategie nu a reușit să oblige liderii de la Havana să inițieze schimbări substanțiale în domeniul economic și politic. În consecință, se pare că opțiunea unei intervenții militare este acum evaluată cu o seriozitate sporită față de trecut.
Citește șiPaza de Coastă găsește resturi de avion medical dispărut în SUA
O schimbare semnificativă de perspectivă a avut loc, după cum a declarat o persoană familiarizată cu discuțiile, care a primit garanția anonimatului pentru a aborda un subiect delicat.
Schimbarea atmosferei a fost remarcată în contextul noilor evoluții.
Inițial, se considera că Cuba are o conducere vulnerabilă și că o strategie combinată, incluzând sancțiuni mai severe și un blocaj petrolier, alături de succesele militare evidente ale SUA în Venezuela și Iran, i-ar putea înspăimânta pe cubanezi și îi va determina să ajungă la un acord.
Însă,
„Starea de spirit s-a schimbat cu siguranță”
, după cum a afirmat sursa.
Prin urmare, posibilitatea unei acțiuni militare este acum luată în considerare într-o manieră care nu era cazul anterior.
„Ideea inițială privind Cuba era că conducerea era slabă și că această combinație dintre aplicarea intensificată a sancțiunilor, de fapt un blocaj petrolier, și victoriile militare clare ale SUA în Venezuela și Iran ar speria cubanezii și i-ar determina să încheie un acord. Acum, situația din Iran a luat o altă turnură, iar cubanezii se dovedesc mult mai duri decât se credea inițial. Așadar, acum acțiunea militară este pe masă într-un mod în care nu era înainte.”
În cursul săptămânii anterioare, a devenit publică informația privind iminenta inculpare a fostului președinte cubanez Raul Castro, frate al regretatului lider cubanez Fidel Castro, în vârstă de 94 de ani. Această știre a generat ipoteze potrivit cărora Statele Unite ar putea iniția o acțiune militară de salvare a lui Castro, similară cu operațiunea desfășurată împotriva președintelui venezuelean Nicolas Maduro în luna ianuarie.
Se vehiculează că planificatorii militari americani evaluează o paletă de alternative care se extind dincolo de arestarea a unul sau doi indivizi. O potențială intervenție militară s-ar putea manifesta sub forma unei lovituri aeriene punctuale, menită să intimideze regimul și să-l determine să facă concesii, sau chiar sub forma unei operațiuni terestre având drept scop răsturnarea regimului.
În ultimele săptămâni, Comandamentul Sud al SUA a inițiat o serie de sesiuni de planificare, care au drept scop crearea unor strategii pentru o posibilă intervenție militară.
Comandamentul Sud al SUA a demarat aceste pregătiri detaliate pentru un eventual scenariu de acțiune militară.
Niciun plan nu se află în faza de implementare imediată.
În regiunea respectivă, Pentagonul are la dispoziție o capacitate militară semnificativă.
La o distanță de numai 90 de mile de litoralul Floridei se află Cuba, o țară cu o populație de 10 milioane de locuitori.
Se consideră extrem de improbabilă o situație în care exilații cubanezi ar putea fi implicați într-o misiune oarecare.
Exilații nu sunt așteptați să joace un rol activ, ci mai degrabă să ofere sprijin și critică.
„Au stabilit că exilații nu au niciun rol aici, cu excepția celui de susținători și de critici. Aceasta nu va fi Golful Porcilor 2.0”
Casa Albă a reiterat poziția lui Trump, potrivit căreia Cuba este pe punctul de a suferi un colaps iminent, după care Statele Unite vor fi pregătite să acorde sprijin.
„Vom fi acolo pentru a-i ajuta”
, se afirmă.
În continuare, un oficial a explicat că Pentagonul are responsabilitatea de a dezvolta strategii pentru a oferi președintelui o paletă largă de opțiuni.
Această abordare nu implică însă că șeful administrației a ajuns deja la o concluzie definitivă.
Bazele de relații publice pentru potențiale acțiuni militare sunt deja în curs de pregătire de către oficialii administrației.
Într-un interviu recent acordat postului de televiziune Fox News, Marco Rubio, Secretarul de stat, a făcut declarații care au ridicat îngrijorări.
El a lăsat să se înțeleagă că Statele Unite ar putea lua în considerare anumite acțiuni.
„Le vom da o șansă”
, a afirmat Rubio, care deține și poziția de consilier pentru securitate națională.
Totuși, el a exprimat scepticismul său cu privire la posibilitatea de a schimba cursul evenimentelor în Cuba atâta timp cât actuala conducere rămâne la putere.
„Dar nu cred că se va întâmpla. Nu cred că vom putea schimba traiectoria Cubei atâta timp cât acești oameni sunt la putere”
, a adăugat el.
La sfârșitul săptămânii trecute, site-ul Axios a făcut publică informația că statul insular Cuba a procurat un număr semnificativ de drone cu destinație militară și a purtat discuții privind posibilitățile de utilizare a acestora în scenariul unui conflict între Washington și Havana. Numeroși experți în securitate națională au interpretat această dezvăluire ca fiind o diseminare de informații cu scopul de a legitima o potențială acțiune militară a SUA împotriva Cubei.
Președintele Trump, cunoscut pentru imprevizibilitatea sa, ar putea fi determinat de situația din Iran să ia în considerare o acțiune militară împotriva Cubei. Un astfel de scenariu a stârnit îngrijorări că nu va fi o repetice a eșecului din Golful Porcilor 2.0.
Luând în considerare imprevizibilitatea deciziilor lui Trump, nu se poate anticipa cu certitudine cursul său de acțiune.
În contextul scăderii popularității sale în urma creșterii prețurilor la carburanți, determinate de conflictul cu Iranul, președintele se confruntă cu presiuni politice suplimentare.
O posibilă operațiune împotriva Cubei ar putea fi influențată de percepția sa asupra limitele de toleranță ale susținătorilor săi MAGA.
Afirmația lui Brian Latell este că o operațiune de mică amploare ar putea fi luată în considerare, însă Brian Latell, fost oficial superior al CIA cu responsabilități legate de Cuba, avertizează că aceasta ar putea fi o supraestimare a capacităților lor.
„Ar putea încerca să desfășoare o operațiune destul de mică, dar dacă asta au în minte, s-ar putea să supraestimeze din nou ceea ce ar putea realiza”
Fără îndoială, atitudinea administrației față de Cuba s-a înăsprit considerabil, în special în ultimele săptămâni, potrivit unor persoane familiare cu administrația și celor din interiorul ei.
Se pare că acțiunile SUA, inclusiv difuzarea strategică de informații către mass-media, sunt motivate de exasperarea autentică a administrației față de guvernarea cubaneză, spun aceleași surse.
Un înalt funcționar american a declarat că guvernul cubanez nu a realizat încă amploarea disfuncționalităților din economia națională.
Economia cubaneză suferă de probleme structurale majore, printre care și deteriorarea rețelei electrice.
În loc de reforme structurale, oficialii de la Havana au propus soluții precum liberalizarea investițiilor străine în sectorul hotelier pentru a face față presiunii exercitate de SUA.
Însă aceste măsuri nu abordează decât superficial adevăratele provocări ale economiei cubaneze, potrivit aceluiași oficial american.
În plus, rămâne neclar cine exercită în realitate controlul la Havana și care este ponderea exactă a influenței familiei Castro în prezent, a mai spus oficialul.
Un oficial american a declarat că sistemul în cauză se caracterizează printr-o rigiditate și o abordare bazată pe consens extrem de accentuate.
Acesta a adăugat că cei implicați par a fi complet decințați de realitățile cotidiene și că nu posedă niciun interes real pentru bunăstarea populației cubaneze.
„Sistemul este atât de rigid și bazat pe consens. Ei trăiesc într-o altă realitate și, literalmente, nu le pasă deloc de poporul cubanez”
Potrivit unui oficial american, reprezentanții cubanezi au solicitat sprijin suplimentar din partea Federației Ruse.
Moscova a răspuns deja acestei solicitări prin trimiterea unui petrolier încărcat cu combustibil, care a fost permis de SUA să ajungă pe insulă la sfârșitul lunii martie, acordând astfel o perioadă de respiro.
Luni, Miguel Díaz-Canel, președintele Cubei, a exprimat opinii alarmiste pe platforma X, avertizând că un posibil atac militar al Statelor Unite asupra Cubei ar putea duce la consecințe devastatoare.
„ar provoca un masacru cu consecințe incalculabile”
O serie de evoluții recente par să fi stârnit o reacție, pe fondul unei iritabilități crescânde a administrației Trump, care a devenit din ce în ce mai evidentă.
În mijlocul tensiunilor, SUA au anunțat extinderea sancțiunilor împotriva Cubei, care se adaugă la un raport controversat despre drone și posibile acuzații împotriva lui Raul Castro.
Editor: Sebastian Eduard
COMENTARII / 0