UE a întărit relațiile energetice cu SUA, totodată căutând să limiteze expunerea la șocuri geopolitice. Conform Euronews, inițiativa americană de a restrânge exporturile de motorină evidențiază cât de rapid dependența comercială poate evolua într-o slăbiciune strategică. Pentru România, această măsură ar determina o majorare a prețului de 0,51‑1,20 lei/litru, conform calculelor Asociaţiei Energia Inteligentă, raportate de Agerpres.
Statelor Unite ar putea impune o interdicție asupra exporturilor de motorină, însă aceasta nu ar forța imediat ca benzinăriile din Europa să rămână fără combustibil. Totuși, ar putea genera o creștere a prețurilor, determinând autoritățile europene să adopte o nouă serie de intervenții de urgență, în timp ce gospodăriile, fermierii și transportatorii resimt deja efectele crizei energetice mai ample.
Washington ar păstra acele barili în propriul său teritoriu, provocând un disconfort major în Bruxelles, care a subliniat că blocul comunitar depinde acum de motorina americană odată cu retragerea energiei ruse. Comisia a afirmat că această problemă este în curs de analiză în dialog cu statele UE și cu sectorul industrial.
Citește șiArabia Saudită ar putea dezvolta propriile arme nucleare, cred serviciile de informații americane (WP)
Uniunea se confruntă deja cu o lipsă de combustibil după ce războiul cu Iranul a întrerupt aprovizionarea din Orientul Mijlociu, iar Rusia a restricționat, de asemenea, exporturile de motorină.
În aceeași perioadă, prețurile motorinei în Europa au crescut de două ori față de începutul anului și au atins un nivel cu 38% peste valorile din aceeași perioadă a anului precedent la jumătatea lunii septembrie, în timp ce rafinăriile din întreaga lume operează aproape la capacitate totală.
analiștii afirmă că o posibilă restricție impusă de SUA ar elimina o sursă esențială de aprovizionare dintr-o piață mondială deja foarte limitată.
„Pentru Europa, efectul imediat îl reprezintă prețurile mai mari. Europa de Nord-Vest ar trebui să ofere prețuri mai mari pentru a atrage încărcături de înlocuire și ar intra în competiție cu țările din zona mediteraneană, America Latină și Africa de Vest pentru același stoc limitat de barili”, a declarat pentru Euronews Zameer Yusof, analist în domeniul energiei la platforma de informații de piață Kpler.
UE a devenit mult mai dependentă de motorina provenită din 180.000 de barili pe zi (b/d) din SUA de când a încetat aprovizionarea din Rusia. În acest an, SUA a livrat aproximativ 180.000 de barili pe zi (b/d), din totalul de aproximativ 580.000 b/d de importuri de motorină din afara UE, reprezentând aproximativ 32%, în creștere față de 17% în 2025.
În Europa de Nord-Vest, dependența devine și mai evidentă, deoarece livrările din SUA însumează aproximativ 200.000 b/d din totalul de 350.000 b/d provenit din afara regiunii, ceea ce reprezintă aproximativ 57%, în comparație cu 37% anul trecut, potrivit cifrelor Kpler.
Conform acestei concentrații, o interdicție parțială a exporturilor din SUA ar putea să păstreze un efect considerabil asupra prețurilor.
Potrivit Kpler, reducerea cu 30% a aprovizionării din Statele Unite nu ar conduce neapărat la o majorare de 30% a prețurilor motorinei în Europa, nici la o creștere proporțională. În loc de aceasta, cumpărătorii ar fi nevoiți să concureze agresiv pentru barilii de înlocuire, ceea ce ar putea genera o creștere bruscă a costurilor.
Franța a fost prima țară afectată.
În cadrul UE, Franța pare să fie țara cea mai vulnerabilă. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi că interdicția propusă ar fi „catastrofală”. Țara se îndreaptă către alegeri în 2027, iar criza energetică alimentează retorica de extremă dreaptă.
Înainte ca administrația Trump să promoveze o interdicție privind motorina, liderul francez a solicitat Comisiei să relaxeze temporar specificațiile privind combustibilul, astfel încât rafinăriile europene să poată produce mai multă motorină și combustibil pentru avioane. De asemenea, el a îndemnat Bruxelles-ul să coordoneze o a doua eliberare a rezervelor de petrol de urgență.
O restricție a exporturilor din partea SUA ar consolida această teză: în lipsa unui flux de combustibil rafinat provenit din străinătate, Europa ar fi obligată să crească producția internă în rafinăriile sale. Totuși, rafinăriile europene nu ar putea genera peste noapte sute de mii de barili suplimentari.
Parisul a importat în acest an aproximativ 63.000 de barili pe zi de motorină din SUA, ceea ce reprezintă circa 36% din importurile sale de motorină. Dependența sa este agravată de închiderea rafinăriilor de la Grandpuits și Donges, ceea ce lasă țara cu un deficit structural de motorină, a avertizat Kpler.
Marea Britanie se confruntă, de asemenea, cu o expunere semnificativă, achiziționând în jur de 50.000 de barili pe zi din Statele Unite, ceea ce reprezintă 26% din totalul motorinei importate, a declarat Kpler. Închiderea rafinăriei Grangemouth a intensificat dependența națiunii de achiziții externe.
Cu toate acestea, există un element de protecție. Motorina se situează printre produsele petroliere cu cele mai mari rezerve din Europa, ceea ce înseamnă că stocurile pot absorbi cel puțin o parte dintr-o întrerupere inițială. Acest fapt ar putea evita o penurie imediată, însă nu ar elimina presiunea asupra prețurilor în cazul în care interdicția persistă.
Sectorul de piață din sudul Europei se bucură de un nivel mai ridicat de protecție, datorită rafinăriilor locale și a celor situate în regiunea mediteraneană. Italia aduce în țară doar aproximativ 4% din motorina provenită din Statele Unite, în contrast cu practic neexpusă Portugalia. Rafinăriile spaniole situate în Cartagena, Bilbao și Huelva formează un tampon esențial pentru aprovizionarea internă.
Europa se confruntă cu un număr redus de alternative evidente.
Europa nu poate înlocui motorina americană cu un alt furnizor important în mod simplu, iar problema majoră constă în ce se va întâmpla după epuizarea stocurilor inițiale.
„India este singurul substitut credibil, dar disponibilitatea sa pentru export a fost afectată drastic”, a spus Yusof.
Exporturile indiene au scăzut deja drastic — de la aproximativ 582.000 b/d anul trecut la 352.000 b/d în acest an. Livrările de motorină indiană către Europa au scăzut și mai dramatic, de la aproximativ 163.000 b/d la aproximativ 50.000 b/d.
Rafinăriile indiene obțin, în schimb, profituri mai mari în Africa de Est și Asia de Sud-Est, în timp ce întrebările privind țițeiul rusesc utilizat în unele rafinării indiene complică și ele comerțul european.
În realitate, nici China și nici South Korea nu pot să umple acest gol. În anul curent, cantitățile de motorină livrate către Europa din China și din South Korea au fost de ordinul de aproximativ 1,000 b/d și 2,000 b/d, respectiv.
China se confruntă cu restricții ale UE privind produsele fabricate din țiței rusesc, în timp ce exporturile Coreei de Sud sunt blocate de contracte încheiate pe piețele asiatice, iar disponibilitatea sa generală pentru export a scăzut.
Momentul este potrivit pentru a reconsidera conceptul de securitate energetică.
Episodul motorinei arată o vulnerabilitate mai adâncă în planul energetic al continentului european, susține Euronews.
Situația dificilă actuală a UE provoacă întrebări privind necesitatea ca blocul comunitar să dețină stocuri strategice mai extinse de combustibili rafinați, să beneficieze de o capacitate europeană de rafinare mai rezistentă și să dispună de mecanisme mai robuste pentru coordonarea aprovizionării cu combustibil în perioade de criză.
În același timp, inițiativa americană de a interzice motorina pare să fie influențată, în parte, de presiuni politice interne. Costul motorinei în SUA atinge aproximativ 7 dolari pe galon, generând presiune asupra administrației Trump pentru a arăta că ia măsuri privind costul vieții înainte de alegerile din noiembrie, la jumătatea mandatului.
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a consultat rafinăriile pentru a evalua o restricție voluntară a exporturilor, ca opțiune în locul unei interdicții generale de 90 de zile.
Fundația pentru Cercetare în Politica Energetică (EPRF) a raportat că interzicerea exporturilor de motorină din SUA ar putea avea un efect contrar, întrucât rafinăriile sunt deja la capacitate maximă și nu pot produce mai mult fără o capacitate suplimentară.
„Tăiate de piețele de export, rafinăriile de pe Coasta Golfului s-ar confrunta cu umplerea depozitelor și scăderea marjelor de profit, iar multe dintre ele și-ar reduce producția pentru a recupera lucrările de întreținere amânate în timpul crizei. Deoarece benzina și motorina sunt produse împreună, rezultatul ar fi o cantitate mai mică de benzină, motorină și combustibil pentru avioane, precum și prețuri mai mari la pompă”, se arată în raportul EPRF.
Chisăliţă (AEI): Dacă Statele Unite ar închide fluxul de motorină, România ar trebui să suporte costuri mai ridicate la stațiile de alimentare.
O eventuală interdicţie a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creştere a preţului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociaţia Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze şi rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială şi nici o scumpire deja produsă, scrie Agerpres.”Într-un scenariu de interdicţie completă menţinută câteva luni, estimam o scumpire suplimentară a motorinei la pompă de aproximativ 0,10-0,25 euro/litru în Europa, faţă de situaţia în care SUA continuă să exporte, independent de evoluţiile crescătoare ale ţiţeiului/motorinei din alte cauze (blocarea Strâmtorii Hormus, blocarea Bab el-Mandeb, reducerea capacităţii de rafinare a Rusiei). Conform analizelor AEI, pentru România, scenariul central presupune o creştere a cotaţiei angro cu 15-35 dolari/baril, un curs rotunjit de 4,5 lei/dolar şi transmiterea costului în preţul cu TVA. Calculul dă aproximativ 0,51-1,20 lei/litru. Sunt ipoteze şi rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială şi nici o scumpire deja produsă”, menţionează Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI, într-o analiză transmisă sâmbătă AGERPRES.Potrivit acestuia, există decizii luate la Washington ale căror costuri ajung, în câteva săptămâni, pe bonul unui şofer din România iar o eventuală interdicţie a exporturilor americane de motorină ar fi una dintre ele. „Măsura este, deocamdată, o propunere, nu o decizie adoptată. Dar ar fi o greşeală să aşteptăm anunţul oficial înainte să înţelegem dimensiunea riscului”, susţine Chisăliţă.SUA exportă către întreaga lume aproximativ 1,4-1,6 milioane de barili pe zi de distilate petroliere, categorie formată în principal din motorină. Potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), citată în analiza AEI, exporturile au fost de 1,56 milioane barili pe zi în trimestrul II 2026. În iunie, cea mai recentă lună pentru care erau disponibile date AIE, au fost de 1,432 milioane barili pe zi.Totodată, cererea mondială de diesel este de ordinul a 30 de milioane de barili pe zi, astfel că exporturile americane reprezintă aproximativ 5% din cererea mondială.”Pare puţin doar dacă ignorăm cum funcţionează o piaţă tensionată: preţul este decis de ultimii barili disponibili, de cei pentru care importatorii trebuie să concureze. AIE arată că motorina este deja punctul vulnerabil al pieţei petroliere, în condiţiile pierderilor de ofertă din Orientul Mijlociu şi Rusia şi ale presiunii asupra rafinăriilor. Europa este expusă direct. Livrările americane către continent au coborât de la circa 540.000 barili pe zi la începutul lui august la circa 350.000 barili pe zi spre sfârşitul lunii. Importurile europene totale de motorină fuseseră de aproximativ 1,56 milioane barili pe zi în iulie. Dacă raportăm cele 350.000 de barili la această bază, obţinem aproximativ 22%. Este o comparaţie orientativă între perioade diferite, nu o cotă oficială a SUA în importurile Europei din septembrie. Dacă rotunjim importurile la 1,5 milioane barili pe zi, rezultatul aritmetic este circa 23%”, se arată în analiza menţionată.Necesarul Uniunii Europene este de ordinul a 4,3 milioane barili pe zi, calculat din consumul anual de gas/diesel oil raportat de Eurostat pentru 2024. Cele 350.000 de barili pe zi reprezintă, raportate la acest consum, aproximativ 8%. AEI precizează, în context, că livrările sunt raportate pentru Europa, în timp ce baza de consum priveşte UE-27, iar datele provin din perioade diferite. Cifra de 8% arată ordinul de mărime al expunerii, nu dependenţa exactă a UE în septembrie 2026, susţine sursa citată.În aceste condiţii, Chisăliţă consideră că o interdicţie americană nu ar însemna că fiecare litru care pleacă acum din SUA spre Europa dispare definitiv din consum. Comercianţii ar căuta alte surse, iar rafinăriile ar încerca să răspundă însă nu se ştie la ce preţ. „Când mai mulţi cumpărători licitează pentru aceleaşi cargouri, factura creşte înainte să apară o penurie la pompă”, a explicat preşedintele AEI.Potrivit documentului citat, la 26 septembrie 2026, motorina standard se situa în jurul a 10,95-11,05 lei/litru, în funcţie de sursa de monitorizare şi de staţie.”Din acest punct, 11,50 lei/litru înseamnă încă aproximativ 55 de bani. Dacă ar fi anunţată acum o interdicţie totală şi cotaţiile europene ar reacţiona, acest prag ar putea fi atins în circa una până la două săptămâni. Pragul de 12,20 lei/litru cere o creştere de aproximativ 1,25 lei şi ar putea fi atins în trei până la şase săptămâni, dar numai dacă restricţia persistă, oferta alternativă rămâne insuficientă şi majorarea angro ajunge la pompă. Al doilea prag nu este inevitabil. Interdicţia poate scumpi şi ţiţeiul. Dar ea ar lovi direct piaţa motorinei”, se mai arată în analiza citată.Brent ar putea urca din cauza altor crize, dar rafinăriile americane ar putea, dimpotrivă, să cumpere mai puţin ţiţei dacă reduc producţia destinată exportului. Tocmai de aceea preţul motorinei poate creşte puternic chiar fără o creştere comparabilă a ţiţeiului, mai arată organizaţia.”România nu poate controla decizia Statelor Unite. Poate însă refuza să fie luată prin surprindere. Guvernul ar trebuie să afle ce volume şi ce rute de aprovizionare sunt disponibile, în ce condiţii pot fi folosite stocurile şi cum vor fi protejate transportul de marfă, agricultura şi serviciile esenţiale dacă preţul continuă să urce. Aşteptarea pasivă nu este o politică energetică. Riscul nu este că mâine dispare motorina din benzinării. Riscul este ca Europa să găsească motorină doar plătind tot mai mult pentru ea, iar economia României să se confrunte cu a treisprezecea criză din Policriza în care este, să primească încă un şoc de cost. Dacă interdicţia rămâne doar o propunere, nu există un termen justificat pentru pragurile de 11,50 sau 12,20 lei din cauza ei. Dacă devine realitate, timpul de reacţie se va măsura în săptămâni, nu în ani”, arată Dumitru Chisăliţă.
COMENTARII / 0