Se creează un element div și se atribuie la variabila ad.
ad.id = ‘AdSense’;
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiAeroportul din capitala Arabiei Saudite atacat de Houthi, zeci rănite
Linia de cod JavaScript ad.style.display = ‘block’;
ad.style.position = ‘absolute’;
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3919967″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/in-ciuda-razboiului-retelele-pro-ruse-raman-active-in-elvetia-ce-bani-alimenteaza-economia-de-razboi-3919967″,”fullCatPath”:”/stiri/externe”}
În ciuda conflictului din Ucraina, rețelele pro-ruse continuă să funcționeze în Elveția. Se estimează că s-ar fi putut furniza până la 40 de miliarde de franci pentru economia de război rusă, potrivit Tribune de Geneve.
„E complicat, cu acest război”, declară Ferdinand Muheim, măcelar. De când și-a vândut afacerea, își petrece câteva luni pe an la cabana sa, o casă de țară situată pe terenul unei familii de prieteni, la puțin sub 150 de kilometri de Moscova. Unul dintre fiii acestei familii comandă un batalion angajat în războiul din Ucraina, în timp ce celălalt, al cărui naș este Muheim, servește și el în armată, dar nu pe front.
O figură emblematică a complexității legăturilor dintre Elveția și Rusia lui Vladimir Putin, fostul primar al orașului Andermatt, cunoscut sub numele de „Ferdinov”, sus
Ferdinand Muheim ignorează tăcerea încălcărilor dreptului internațional realizate de Rusia anterior. Invazia din 2022, împreună cu atacurile continue asupra rețelelor de apă și energie și asupra zonelor rezidențiale, au cauzat, potrivit Înaltului Com
Pretențiile Rusiei googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
„De mult timp ne dorim ca războiul să ia sfârșit”, declară Ferdinand Muheim. El adaugă că, în opinia sa, Ucraina ar trebui să cedeze Crimeea și zonele disputate din sud-est Rusiei, o poziție apropiată de cerințele Kremlinului.
Muheim este conștient că pozițiile pe care le adoptă îl fac o excepție.
„În Elveția, majoritatea se aliniază cu Ucraina; Rusia are puțini susținători”
afirmă el. În perspectiva sa, această schimbare de mentalitate se simte și în Rusia:
„Pe vremuri, puteam spune acolo «Sunt elvețian» și toată lumea se bucura; astăzi, Elveția nu mai este apreciată, pentru că nu ar mai fi neutră.”
El amintește că portretul de voce al Kremlinului, Maria Zakharova, a exprimat recent această acuzație, acuzând Berna că se aliniează acum la Bruxelles și Kiev, așa cum ar fi făcut-o odinioară cu Berlinul sub regimul nazist.
Tocmai acest lucru alimentează dezbaterea din Elveția în pragul votului privind inițiativa privind neutralitatea. Lansată de Christoph Blocher în primăvara anului 2022, după ce Consiliul Federal a preluat sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, inițiativa ar interzice în viitor astfel de măsuri, prin înscrierea lor în Constituție. Oponenții săi o califică drept „inițiativă pro-Putin” și reamintesc că invazia Ucrainei încalcă în mod clar dreptul internațional; în opinia lor, fără sancțiuni, Elveția ar favoriza agresorul.
Rusia ar putea să se beneficieze de neutralitate
Josef Lang, istoric, își exprimă nemulțumirea față de Elveția, susținând că aceasta contribuie în orice mod la susținerea financiară a războiului de agresiune condus de Rusia. În calitate de consilier național al partidului Verzii/ZG, el subliniază prezența în Zug a unor corporații gigantice din domeniul materiilor prime, care obțin profituri miliardare din tranzacțiile cu Rusia, printre ele Glencore, și care, uneori, mențin legături directe cu Kremlinul. La fel ca și compania de stat Gazprom și cele două entități Nord Stream.
Un expert istoric subliniază că Elveția a păstrat neutralitatea în perioada Războiului Rece, iar în acea fază comercianții de materii prime din Statele Unite și Regatul Unit se foloseau de țara elvețiană ca punct de tranzit pentru schimburile cu Uniunea Sovietică.
În legătură cu vechea Securitate est-germană, cunoscută sub numele Stasi (RDG), aceasta reușea să obțină prin Zug tehnologii de ultimă generație supuse sancțiunilor. Conform lui Josef Lang, ulterior, Putin a apelat la aceste rețele.
Chiar și după invazia Ucrainei, Elveția a susținut finanțarea fondurilor de război ale Kremlinului.
Principalul canal a fost Novatek, cu sediul în Zug, pe care autoritățile au aplicat sancțiuni abia în aprilie 2026. Aceasta a continuat să vândă fără restricții gaz natural lichefiat provenit din Rusia. Conform datelor sale, aproximativ 40 de miliarde de franci ar fi fost injectați în economia de război rusă între 2022 și 2026 prin intermediul pieței elvețiene de tranzacționare
Christoph Blocher neagă acuzația că ar fi inițiativă pro-rusă, însă acțiunea sa atrage în principal persoanele care manifestă o înțelegere mai mare față de Rusia decât față de statele occidentale de drept.
Relațiile cu Rusia
Consiliul Neutralității a fost format ca un grup. Această organizație critică Elveția pentru că adoptă poziții prea apropiate de cele ale Statelor Unite și NATO, considerându‑o excesiv aliniată. Printre reprezentanții săi se găsește Jacques Baud, fost colaborator al serviciilor de informații, pe care Uniunea Europeană l-a adăugat la listele sale de sancțiuni, etichetându‑l ca
„purtător de cuvânt al propagandei pro-ruse”
.
Printre aceștia se numără și Ralph Bosshard, fost militar elvețian și invitat regulat al postului de televiziune RT, apropiat de Kremlin, precum și de partidul german AfD, și Guy Mettan, fost președinte al Marelui Consiliu din Geneva și al Camerei de Comerț Elveția-Rusia. În primăvară, fostul președinte al Marelui Consiliu a primit un doctorat honoris causa de la o universitate rusă care își promisese în scris sprijinul pentru Kremlin și pentru „operațiunea sa specială” din Ucraina.
Aceștia susțin teza conform căreia țările NATO ar avea o atitudine imperialistă și ar exercita presiuni asupra Rusiei. Aceasta va fi, de altfel, tema centrală a unui miting pe care activiștii îl vor organiza pe 29 august în Bundesplatz, sub motto-ul „Nu NATO, da neutralității”. Vor lua cuvântul, de asemenea, critici înverșunați ai măsurilor legate de pandemia de coronavirus, precum și un comunist din Ticino care are legături cu Kremlinul.
Ferdinand Muheim nu dorește să se implice în campanie, dar afirmă că va vota „da” la inițiativa privind neutralitatea. Cazul său ilustrează amploarea rețelelor pro-ruse din Elveția, care se întind de ambele părți ale Pasului Gotthard. Această prezență se înscrie, de asemenea, într-o istorie îndelungată: în 1799, generalul Suvorov a traversat Pasul Gotthard pentru a-l contracara pe Napoleon; două secole mai târziu, Muheim, pe atunci consilier local în Andermatt, s-a ocupat de întreținerea monumentului dedicat acestuia.
El a pus în funcțiune adăposturi pentru orfani și evenimente oficiale, uneori în compania lui Dmitri Medvedev, care la acea vreme era în apropiere de Vladimir Putin. Folosindu‑se de legăturile sale din Rusia, Ferdinand Muheim a câștigat contracte la Soci înainte de Jocurile Olimpice de iarnă din 2014, la scurt timp de la anexarea Crimeei. În acea ocazie, a prezentat Bernhard Russi, celebrul schiitor și designer de piste din Andermatt.
Ferdinand Muheim făcea parte, de asemenea, din consiliul de administrație al clubului de hochei Ambri-Piotta, alături de Filippo Lombardi, pe atunci consilier la Camera Consilierilor din Ticino și specialist în afaceri externe, care se deplasa regulat în Rusia. În prezent, el face parte din administrația municipală din Lugano. El a declarat că nu dorește să se pronunțe cu privire la inițiativa privind neutralitatea.
Relații tensionate cu Rusia
Andermatt și Suvorov nu mai găzduiesc proteste de amploare, iar trupa militară din Moscova și-a suspendat vizitele. În general, evenimentele se desfășoară cu un ritm mai lent: consulatele onorifice ruse din Zurich și Lausanne sunt goale.
Nici oligarhii ruși nu mai sunt cu adevărat bineveniți. Nu cu mult timp în urmă, cantoanele eliberau încă zeci de permise speciale de ședere pentru cetățeni ruși bogați, în numele „intereselor publice importante” – adică veniturile fiscale. Anul trecut, potrivit Secretariatului de Stat pentru Migrație, au fost doar patru; anul acesta, niciunul.
Aceste dovezi indică o posibilă înghețare permanentă a legăturilor deja tensionate dintre Elveția și Rusia. Nu este de aștept
În 1917, Vladimir Lenin a părăsit Zurichul pentru a se îndrepta spre Sankt Petersburg, cu scopul de a răsturna regimul țarist. Relațiile cu ceea ce urma să devină Uniunea Sovietică erau proaste, cu atât mai mult cu cât, în 1923, Moritz Conradi a ucis un diplomat sovietic, iar autoritățile l-au achitat. Abia în 1946 Elveția a stabilit relații diplomatice cu Uniunea Sovietică.
În perioada imediată, nu se așteaptă nicio îmbunătățire a relațiilor. Ca președinte al OSCE, șeful diplomației, Ignazio Cassis, a extins gestul spre Kremlin, care a rămas, totuși, impasibil. Inițiativa de neutralitate nu pare să aibă perspective de reușită, deși există semnale de susținere din Rusia: potrivit unui sondaj Tamedia, 62% dintre respondenți se opun în prezent acestei propuneri.
COMENTARII / 0