INTERVIU Criza Dunării: Despre ce nu vorbim și e grav. „Dunărea își adună afluenții din 10 țări”

Albert Scrieciu, cercetător la Institutul GeoEcoMar și coordonator al Departamentului de cercetări interdisciplinare ale mediului fluvial, a dezvăluit în conversația cu HotNews efectele mai puțin...

Albert Scrieciu, cercetător la Institutul GeoEcoMar și coordonator al Departamentului de cercetări interdisciplinare ale mediului fluvial, a dezvăluit în conversația cu HotNews efectele mai puțin cunoscute ale scăderii nivelului apei Dunării.

  • Ați avut un sezon de schi modest în Alpi și în Austria? Asta are legătură cu ce se întâmplă acum. 
  • Fenomenele invizibile publicului, dar măsurate de specialiști, care însoțesc scăderea nivelului Dunării.
  • De ce, dacă plouă mult acum, nu ajută Dunărea.
  • Dacă doriți să sprijiniți presa independentă, puteți deveni membru al HotNews Premium.

Cumpărăm energie electrică din Ucraina, iar premierul țării ne roagă să consumăm mai puțin. Totul pornește de la problemele de la Cernavodă, de la criza provocată de scăderea nivelului Dunării, care se apropie de nivelul istoric minim din 1985. 

În realitate, factorii și efectele sunt mult mai vaste. Am aprofundat această temă alături de Albert Scrieciu, cercetător la Institutul GeoEcoMar, care conduce Departamentul de cercetări interdisciplinare ale mediului fluvial.

Citește șiA petrecut peste 20 de ani în închisoare, iar cazul său a devenit simbolul discriminării rasiale. Bărbatul care a înfruntat justiția americană a murit

„În Austria, cantitatea de zăpadă a fost cu 20-30% mai scăzută decât media anuală”

– Domnule Albert Scrieciu, se speculează foarte mult pe tema cauzelor scăderii nivelului Dunării. Care este explicația pentru care apa este atât de scăzută?– Albert Scrieciu: Am văzut și eu în mass-media tot felul de scenarii. În cadrul Departamentului pe care îl coordonez la GeoEcoMar avem un proiect care monitorizează apa pe fluviul Dunărea, ceea ce înseamnă că an de an mergem pe teren trei săptămâni – o lună și facem măsurători de debite, nivelul apei, batimetrie, sedimente în suspensie și așa mai departe, iar toate aceste probe sunt transmise către laboratoarele noastre de geochimie și biologie unde se fac analize. Rezultă un raport trimis către minister și principalii factori decizionali. 

Începând cu anul trecut, în colaborare cu colegii din GeoEcoMar și cu cei de la Universitatea „Life Sciences” din Viena, ne-am dedicat elaborării unui articol științific în care am simulat parametrii fizici ai apei, având în vedere dependențele legate de apă și distribuția acesteia de la Dunărea de sus până la Dunărea de jos.

Și dacă se inunda intens, acum,

— Ce spun aceste rapoarte? În primul rând, este esențial să recunoaștem că sezonul rece 2025-2026 a înregistrat precipitații foarte scăzute. În Austria, nivelul de zăpadă a scăzut cu aproximativ 20-30% față de media anuală. Această cantitate de zăpadă a contribuit semnificativ la menținerea debitului Dunării pe o perioadă considerabilă.

În același interval, am experimentat o primăvară extrem de uscată, o vară intens caldă, cu presiune atmosferică excepțională. Aceasta a condus la o cantitate foarte scăzută de precipitații în zonele de-a lungul Dunării, în Austria, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. Acești factori interconectați au generat situația actuală, în care discutăm despre un debit al Dunării aproape de nivelul său minim istoric.

Este crucial să ținem minte că chiar și cantități foarte mari de precipitații, cum au avut loc în ultimele luni sau săptămâni în zona de sud a României, nu influențează semnificativ volumul de apă al Dunării.

Din cauza faptului că Dunărea primește aporturi din 10 state, este crucial ca zonele din sus și din mijloc al cursului să beneficieze de cantități semnificative de precipitații.

Un alt element crucial este evapotranspirația, care indică volumul de apă care se transformă în vapori datorită temperaturilor extrem de ridicate și a radiațiilor solare.

„O probabilitate foarte mare de a se repeta în viitor”

– Dar nu a fost o situație previzibilă? Pare că ne-a luat prin surprindere, deși am văzut care era situația țărilor din amonte.– Este destul de greu de prevăzut acest scenariu. Avem de-a face cu schimbări climatice care fac destul de dificilă misiunea de a prezice care va fi debitul Dunării. 

Nu consider că este posibil să indicăm cu degetul pe cineva pentru că nu și-a îndeplinit sarcina, ci mai degrabă să ne concentrăm pe învățarea din această situație.

Semnale de alarmă sunt prezente, iar în viitor trebuie să le ținem în vedere și să reducem acest risc. Pentru că, din păcate, este un pericol cu o probabilitate foarte mare de a se repeta.

E plauzibil ca apa Dunării să fi fost reținută în lacurile de acumulare pentru hidrocentrale din Austria și Germania?

13 și 10 reprezintă numărul de hidrocentrale din Germania și Austria, respectiv. Au circulat speculații că apa ar fi stăpânită în rezervoarele din Austria și Germania, țări ce dețin numeroase hidrocentrale pe Dunărea. Cât de reală ar fi această posibilitate? Regulamentul de operare al acestor hidrocentrale nu îmi este cunoscut, aș prefera să nu speculez. În plus, consider că

– Practic, vreți să spuneți că dacă ar fi existat așa ceva s-ar fi aflat la nivel guvernamental în România.

Bineînțeles, există și Comisia Internațională pentru Protecția Dunării, cu sediul la Viena, care monitorizează evoluția pe Dunăre la fiecare 5 ani. Această instituție, cu siguranță, are un cuvânt de spus în cazul unui astfel de scenariu.

Care sunt efectele scăderii apelor Dunării

criza energetică a fost subiectul principal al discuțiilor, alături de problemele de navigație, însă există și alte efecte, mai puțin evidente, dar potențial mai grave, ale nivelului Dunării. În primul rând, se referă la necesitatea de apă pentru alimentarea populației și pentru irigații. De asemenea, se observă o scădere a umidității solului și a nivelului apei freatice.

– Care este legătura dintre nivelul Dunării și apa freatică din sol?– Un râu și acvifer comunică dintre ele de cele mai multe ori. Dacă fluviul Dunărea are un nivel mai ridicat, avem o curgere în subteran în acvifer, datorită porozității și permeabilității solului. Practic, acviferul freatic este alimentat cu apă din Dunăre. 

Când debitul din Dunăre scade considerabil, există posibilitatea ca un efect inversabil să apară, adică acviferul să alimenteze curentul fluvial.

Problema cu fântânile

– Deci, practic, putem să vorbim de oameni care rămân fără apă. – Va scădea nivelul adâncimii apei în foraje, în puțuri, în fântâni. Un alt efect, de care vorbeam mai devreme, este scăderea umidității solului. În cadrul institutului, avem o serie de proiecte prin care monitorizăm atent astfel de parametrii. Unul dintre proiecte este în zona Dăbuleni-Cetate, unde am montat o serie de senzori care măsoară umiditatea solului.

Concluzia noastră este că, cel puțin în 2026, am înregistrat un număr considerabil de zile în care nivelul umidității solului la adâncimea rădăcinilor plantelor a fost extrem de scăzut.

– Și ce înseamnă acest lucru?– O productivitate mult mai scăzută în ceea ce privește sectorul agricol, un necesar mai mare de irigații și un efort suplimentar de a asigura alimentarea cu apă a populației. 

Desigur, nu trebuie să neglijăm diversitatea vieții.

Provocările viitorului iminent

– Dacă monitorizați situația de mult, aș vrea să vă întreb, din datele pe care le aveți, cum arată trendul în anii următori? Este unul alarmant?– Trendul, într-adevăr, este unul negativ. Și noi urmărim ce s-a întâmplat de 30 de ani și vedem că discutăm de la an la an de un nivel din ce în ce mai scăzut al Dunării, de un debit din ce în ce mai mic. 

Temperaturi extreme se ridică la niveluri record în fiecare an la an, iar majoritatea acestor fluctuații se explică prin schimbările climatice, însă și influențele antropice contribuie la fenomen. În plus, observăm efectele unor măsuri adoptate de-a lungul timpului pe tot parcursul Dunării.

În ce măsură acțiunile umane au influențat criza Dunării

– Despre ce măsuri vorbiți? Presupun că sunt cele luate în perioada comunismului.– Vorbim despre deconectarea fostei lunci inundabile a Dunării. În momentul în care a apărut ideea de a deconecta aceste lunci prin îndiguirea Dunării, prin asanarea zonelor respective și introducerea lor în circuitul agricol, deja Dunărea a fost canalizată. Până atunci avea un contur neregulat, care era inundat destul de des.

Imaginați-vă că, în epoca precedentă, aceste regiuni serviau și ca spații de rezervă, unde se putea stoca apă la niveluri și debituri foarte mari, iar când nivelul Dunăre scădea, se refacea în mod natural cu lichid din aceste zone umede din vechea zonă inundabilă lungă.

În prezent nu putem susține că Dunării este în mare măsură inundabilă, ci doar că există câteva porțiuni extrem de reduse.

După aceea, iarăși e foarte important să discutăm și despre nevoile noastre în ceea ce privește resursa de apă. Avem nevoie de o cantitate din ce în ce mai mare de apă, fie din apa de suprafață, fie apă din subteran. 

În legătură cu efectele asupra Deltei Dunării

– De ce? Cum s-au intensificat nevoile de apă? – Creșterea necesarului provine atât din activitățile industriale, cât și din cele domestice. Dorința noastră comună de confort presupune un consum electric mai ridicat. Această energie electrică este obținută fie prin hidroenergie, fie prin metode tradiționale de generare. Aceste procese generează presiuni tot mai accentuate pe Dunărea, pe care le-am exercitat de-a lungul timpului.

Delta Dunării este afectată de scăderea nivelului și a debitului fluvial. Aceste scăderi se răspândesc și în zona deltală, unde unele canale sau lacuri pot fi izolate de canalele principale și de ramurile Dunării, generând chiar situații în care se pot usca. Consecința majoră este pierderea biodiversității. (n.r. – din cauza depunerilor, apele din Delta Dunării rămân fără oxigen, iar peștii mor).

Din cauza fluxului redus, sedimentele se pot acumula, iar acestea pot forma bare de nisip, dune, pot umple canale sau pot întrerupe legăturile cu diferite canale și zone umede.

Ce se întâmplă în prezent în urma detonării stâncii Pârjoaia din Dunăre

Explozie planificată a avut loc în zona Dunării, în județul Călărași, la data de 3 august 2026. Fotografia este atribuită Inquam Photos / George Călin.

Luni, a fost detonată stânca de la Pârjoaia de pe Dunăre. Pentru ce a fost necesară această lucrare? Această formațiune stâncoasă reprezenta un obstacol. Când apa ajunge la ea, aceasta este deviată către Brațul Bala în loc de Dunărea Veche. Autoritățile statului au încercat și, din câte am înțeles, au reușit detonarea acestei formațiuni pentru a elimina bariera care devia un volum semnificativ de apă către Brațul Bala. Odată eliminată, volumul de apă și debitul vor crește, iar apa va curge pe Dunărea Veche spre centrala nucleară.

În plus, cele patru barje despre care am auzit că vor fi scufundate la gura Brațului Bala au scopul de a forma o barieră în fluxul apei. Astfel, rezultatul combinat al doi factori trebuie să fie observat: pe de o parte, eliminarea obstacolului care devia curentul către Brațului Bala, și pe de altă parte, instalarea a două sau patru barje care acționează ca barieră pentru a diminua debitul.

Activitățile altor state din zona Dunării

— Cum arată viitorul? Previzionarea viitorului se dovedește destul de dificilă. Totuși, analizând recent evoluțiile locale și dialogând cu experți implicați direct în această problemă, am ajuns la concluzia că există posibilitatea de a îmbunătăți colaborarea. Dispunem de specialiști capabili să realizeze simulări, să detecteze semnale de avertizare și să ofere soluții pentru dificultățile cu care ne confruntăm.

Dar aceste scenarii nu pot fi punctuale. Din păcate, acțiunile concentrate într-un singur loc nu pot soluționa necesarul de apă pe tot parcursul fluviului. În plus, este esențială o comunicare îmbunătățită între instituții.

Una dintre metodele propuse constă în restabilirea legăturii dintre fosta lunci inundabilă a Dunării și râu. În proiectele noastre, am implementat zone pilot în care am reconectat diverse segmente din acea lunci cu fluviul. Există numeroase regiuni cu potențial de a fi reconectate la Dunărea și de a fi convertite în zone umede, care ulterior pot funcționa ca o sursă de apă pentru cursul principal al fluviului.

Se poate crea, în esență, rezervoruri de apă pentru astfel de circumstanțe. Putem exprima și în acest mod.

Ce fac alte țări și putem și noi învăța de la ele?

Participăm la inițiative alături de consorții internaționale și instituții universitare

Abonează-te

Întoarceți rațiunea!

Explorează cele mai relevante evenimente politice, atât la nivel național, cât și internațional, prin prisma unor analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.

Rațiunea, înapoi!

Analizele echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan, îți oferă o perspectivă asupra celor mai importante evenimente politice, naționale și internaționale.

Abonează-te

Bravo! Ai devenit abonat la „Rațiunea, înapoi!”.

Verifică înscrierea prin e-mail.

Clic pe legătura din mesajul electronic pentru a obține edițiile.

COMENTARII / 0