Ipoteza unui sabotor românesc la prăbușirea dronii în Bulgaria.

Se inițiază un element div și se atribuie la variabila ad.

ad.id = ‘AdSense’;

ad.className = ‘AdSense’;

Citește șiNoi amenințări privind siguranța traficului aerian din Europa: mai multe zboruri au primit iarăși alerte cu bombă, inclusiv unul TAROM

ad.style.display = ‘block’;

ad.style.position = ‘absolute’;

ad.style.top = ‘-1px’;

Scriptul modifică înălțimea elementului ad la 1px.

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3899141″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ipoteza-unui-sabotor-pe-teritoriul-romaniei-in-cazul-dronei-prabusite-in-bulgaria-luata-in-calcul-ce-scrie-presa-bulgara-3899141″,”fullCatPath”:”/stiri/externe”}

Sâmbătă dimineaţa, puţin după ora 8:00, o dronă a pătruns în spaţiul aerian bulgar dinspre România, în apropierea vechiului punct de control Kardam din Dobrici, şi s-a dezintegrat într-un câmp de floarea-soarelui, la aproximativ o sută de metri în interiorul ţării şi la câţiva paşi de o staţie de compresoare a gazoductului Transbalcanic. Nimeni nu a fost rănit şi nicio clădire nu a fost afectată. O dronă inofensivă pe care nimeni nu a văzut-o venind este cel mai ieftin avertisment pe care această ţară îl va primi vreodată, scrie Novinte.com într-un comentariu.

Scriptul introduce o funcție în coada de comenzi a googletag, iar această funcție declanșează googletag.display cu identificatorul div-gpt-ad-1534428397355-0.

Mai semnificativ decât proveniența dronei este constatarea că nu a fost identificată de nimeni. Nici sistemul de radare bulgar, nici cel român, nici o notificare emisă de Centrul de Operaţiuni Aeriene Combinate al NATO de la Torrejon, responsabil pentru supravegherea acestui sector aerian, nu a semnalat prezența.

Prim-ministrul Radev a confirmat această situație și a recunoscut, în același timp, că achiziția unui radar tridimensional modern este blocată

„de ani de zile”

.

În continuare, amiralul Emil Eftimov, șeful apărării, a subliniat că un radar antidrone specializat ar putea detecta o țintă de acest tip la doar patru sau cinci kilometri, iar în zona unei frontiere populate, acest interval nu oferă aproape niciun timp pentru intervenție. Nu este vorba de o surpriză neașteptată, ci de o deficiență pe care autoritățile implicate o recunosc de mulți ani și pe care încă nu au corectat-o.

Identitatea expeditorului rămâne cu adevărat neclară, iar integritatea cere să se analizeze simult

Concluzia inițială a Ministerului Apărării indică faptul că restul de pe teren aparține cel mai probabil unei „Maya”, o dronă de momeală, economică, utilizată pe scară largă de forțele armate ucrainene.

Kiev a respins acuzația că ar fi direcționat ceva spre Bulgaria și s-a oferit să participe la anchetă. Această poziție indică cea mai simplă și cea mai tehnic justificabilă explicație: o dronă Maya care a fost deviată de la traiectoria sa inițială prin intermediul războiului electronic rus, aceeași bruiaj și falsificare menționată de analiști când avioanele de vânătoare franceze au interceptat o dronă ucraineană „Maya” care se rătăcea deasupra Mării Baltice la începutul acestui an.

Eftimov a precizat interferențele electronice ca fiind motivul cel mai probabil. O dronă care s-a rătăcit nu este doar posibilă, ci și soluția plictisitoare, deși credibilă.

Rusia a reținut dronele ucrainene nealterate.

Totuși, nu reprezintă singura posibilitate, iar două alte ipoteze ar trebui evaluate. În perioada imediat anterioară evenimentului din Kardam, numeroase state membre ale NATO au anunțat în mod public că Rusia a preluat drone ucrainene neavariate și le-ar putea exploata sub un drapel fals pentru a provoca atacuri aparent ucraineane asupra aliaților, cu scopul de a diviza rețeaua de parteneri.

Ministerii de Apărare ai Polonia și Lituania au confirmat oficial această situație, iar Institutul pentru Studiile Războiului descrie acest fapt ca fiind parte a unei campanii deliberată ale Rusiei, menite să pregătească terenul pentru astfel de incidente.

În esență, se știa că se pregătea o provocare la un punct de pe flancului, iar această informație era deja de domeniu public înainte ca una dintre drone să aterizeze pe un câmp bulgar.

sâmbătă, Ivailo Mircev, reprezentant al publicației „Bulgaria Democrată”, a pus corect întrebarea dacă apropierea de Coridorul Vertical de Gaz – ruta pe care Bulgaria o consideră pentru gazul non-rus – ar sugera o acțiune hibridă concepută să evalueze răspunsurile în zona infrastructurii critice, a relatat publicația bulgară, menționată de News.ro.

Un sabotor în zona României sau Bulgariei?

Există şi o a treia interpretare, mai discretă decât celelalte, iar dovezile preliminare o contrazic, lucru care merită spus fără ocolişuri. Drona a venit dinspre nord, din spaţiul aerian al României, iar poliţia de frontieră a României a înregistrat-o, captând sunetul acesteia înainte ca explozia să fie auzită pe partea bulgară, lângă General Toşevo.

Ceea ce radarele niciunei ţări nu au făcut a fost să o urmărească, deoarece zbura la joasă altitudine şi era de dimensiuni reduse. Această distincţie – auzită, dar neurmărită – se află în centrul problemei şi merită să fim atenţi să nu îi acordăm o importanţă excesivă.

Conform unor argumente bazate pe geografie, o dronă care a traversat zonele situate în vecinătatea Mării Negre, monitorizate cu atenție, și a parcurs întregul teritoriu al României fără a fi detectată, ar fi trebuit să se miște pe o distanță foarte scurtă. Acest fapt ar constitui pas mic spre cea mai întunecată teorie: dispozitivul nu a zburat deloc peste jumătate din teritoriul NATO, ci a fost aruncat din apropiere, fie din România, fie chiar din Bulgaria, de către un sabotor sau un mercenar care acționa în numele Rusiei.

Înseamnă că nu este vorba de o eroare de război, ci de un eveniment înscenat în zona alianței, motiv pentru care conceptul se răspândește și nu poate fi neglijat. Cu toate acestea, trebuie să fie analizat cu imparțialitate în raport cu informațiile pe care le deținem.

Radev a subliniat că epava, grav arsă, nu a clarificat încă situația. Detectarea acustică din România, înaintarea dronei dinspre nord și tipul binecunoscut al dron

În loc să se formuleze concluzia

Iată aspectul care rezistă tuturor acestor scenarii şi este singurul care contează în ultimă instanţă. Fie că drona a fost o momeală ucraineană deviată de la traiectorie, o provocare rusă echipată cu componente ucrainene sau un dispozitiv plasat în tăcere lângă graniţa noastră, lecţia pentru Bulgaria este identică: ceva a ajuns la infrastructura noastră critică şi a explodat înainte ca cineva din Sofia, Bucureşti sau Torrejon să ştie că se afla în aer.

Trebuie să recunoaștem că obiectul s-a transformat într-un momeală în mijlocul unui câmp de floarea-soarelui, în loc să fie o dronă Shahed încărcată cu explozivi, din care România a deja abolit trei în vecinătate.

Există mijloacele indispensabile pentru o reacție: proiectul anti-drone SAFE

Scandalul nu va fi drona. Scandalul va fi dacă, peste un an, radarul încă nu va fi instalat şi vom da explicaţii pentru următorul incident, conchide Novinite.com.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });