Iran paralizează infrastructura Golfului Persic; Teheranul presiună SUA

135 de atacuri cu drone și rachete și 84 de ținte de infrastructură au fost lansate de Iranul și aliații săi în țările arabe ale Golfului, potrivit unei investigații realizate de Reuters. Loviturile s-au adresat instalațiilor petroliere, rafinăriilor, aeroporturilor, centralelor electrice și sistemelor de desalinizare, cauzând întreruperi operaționale și pierderi economice considerabile. Analiza arată că atacurile s-au repetat asupra echipamentelor esențiale, în ciuda declarațiilor oficiale care atribuie frecvent pagubele resturilor provenite din interceptarea munițiilor iraniene.

Rachetele și dronele emise de Iran au impactat infrastructura din Golf de cel puțin 135 de ori, generând defecțiuni în lanț, iar efectele acestora au fost adesea mascate de autoritățile regionale. În ciuda declarațiilor oficiale, care susțin că daunele proveneau de la resturi după interceptări, Reuters a observat că, în fiecare situație examinată, echipamentele atinse făceau parte din cele mai esențiale pentru funcționarea instalațiilor respective.

Începând de la debutul conflictului, Iran și partenerii săi au lansat zeci de atacuri de precizie asupra rețelelor din Golful Persic. Aceste lovituri au deconectat în mod sistematic echipamente vitale, generând defecțiuni în lanț și provocând daune economice la scară regională. Campania militară, extrem de bine direcționată, clarifică modul în care Republica Islamică a reușit să reziste presiunii exercitate de armata americană, mult mai puternică.

Citește șiDiplomați europeni, atacați de coloniști israelieni mascați în Cisiordania

Iranul și partenerii săi militari au îndreptat atacurile spre rețeaua esențială de transport al petrolului din Fujairah, în Emiratele Arabe Unite, portul principal de petrol aflat în afara Strâmtorii Hormuz, întrerupând operațiunile pentru mai multe săptămâni. În același timp, au lovit instalația de gaz natural lichefiat de la Ras Laffan, din Qatar, deteriorând două dintre cele numite „cutii reci” care găzduiesc echipamentele de răcire necesare în procesul de lichefiere.

Atacurile au afectat aeroporturi în cel puțin patru țări. În Arabia Saudită, un aeroport a suferit patru lovituri consecutive într-o săptămână, în această lună. În plus, o stație de pompare a fost aprinsă, iar două alte au suferit avarii pe o conductă crucială saudită, întrerupând astfel o altă rută majoră de transport al petrolului care evită traversarea Strâmtorii Ormuz.

În timpul războiului, guvernele din zona și alți factori au raportat atacuri asupra infrastructurii, fără a furniza detalii suplimentare. O investiga

Conform analizei, Iranul a concentrat atacurile asupra rețelelor de infrastructură din statele arabe ale Golfului, printre ele Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Qatar, Kuweit, Oman și Bahrain. Începând cu 28 februarie, data în care SUA și Israelul au lansat campania de bombardamente împotriva Iranului, Republica Islamică a realizat cel puțin 135 de atacuri cu drone și rachete, vizând peste 84 de obiective de infrastructură în regiune, potrivit Reuters.

Atacurile au răspândit teama în statele Golfului, au contribuit la creșterea puternică a prețurilor petrolului și au ajutat Iranul să contracareze luni întregi de presiune militară americană. Împreună cu blocada impusă de Republica Islamică asupra Strâmtorii Hormuz, capacitatea de a executa lovituri de precizie reprezintă o amenințare de durată pentru vecinii săi arabi și îi oferă Teheranului o influență considerabilă asupra economiei globale, precum și un avantaj în negocierile de pace cu Washingtonul.

Unele dintre obiectivele lovite se află sub acoperișuri sau structuri de protecție, astfel încât nu pot fi detectate de la nivel orbital. Alte ținte ocupă arii de doar câțiva metri pătrați. Mai multe dintre aceste facilități au operațiuni care nu sunt evidente pentru un observator fără expertiză în domenii precum rafinarea petrolului, tehnologia nucleară sau prelucrarea metalelor.

Din lipsa unei vizite la locurile atacate, Reuters nu a reușit să determine în fiecare caz eficiența sistemelor de apărare aeriană din Golf și scara totală a deteriorărilor. Totuși, agenția a observat că atacurile iraniene au fost precise și că echipamentele țintite erau esențiale pentru operarea instalațiilor.

Ryan Stevens, fost coordonator al operațiunilor aeriene speciale din cadrul Corpului Pușcașilor Marini al SUA, care a analizat concluziile Reuters, a declarat că atacurile Iranului au demonstrat „precizie, expertiză în alegerea țintelor și răbdare”.

Statele Unite, care au instaurat un blocaj asupra petrolului iranian, subestimează în mod repetat potențialul de distrugere al Iranului. În același timp, țările arabe din Golful Persic rar nu recunosc amploarea devastării provocate facilităților lor și atribuie adesea distrugerile reziduurilor rezultate din capturarea reușită a armamentului iranian.

„Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a fost extrem de clar în comunicarea amenințărilor reprezentate de Iran la nivel regional și global”, a declarat căpitanul Tim Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM. Acesta a afirmat că Statele Unite au condamnat în repetate rânduri Iranul „pentru că a atacat fără discriminare peste o duzină de țări vecine și sute de nave comerciale, precum și pentru că a pus în pericol milioane de vieți nevinovate în ultimele șapte luni”.

Misiunea Iranului pe lângă Organizația Națiunilor Unite din Geneva, care se ocupă de relațiile cu presa internațională, nu a furnizat un răspuns la o cerere detaliată de comentarii.

Republica Islamică a demonstrat, prin eficiența atacurilor sistematice asupra infrastructurii, cum a reușit să facă față anilor întregi de sancțiuni economice internaționale și, în ultima perioadă, lunilor de conflict cu SUA și Israelul. În rapoarte anterioare,

Unele regiuni au suferit atacuri aproape zilnice, generând cheltuieli de reparații și pierderi de venituri în ordinea billion de dolari. Alte ținte au fost distruse complet într-o singură zi. Printre acestea se numără unul dintre cele mai mari topitorii de aluminiu din lume, amplasat în Abu Dhabi.

Unele atacuri au provenit din activitatea grupării Houthi din Yemen, care beneficiază de sprijinul Iranului, precum și din operațiunile militare ale milițiilor șiite din Irak, sub controlul Teheranului.

Printre țintele cele mai afectate a fost portul Fujairah, situat la sud de Strâmtoarea Hormuz, care a permis Emiratelor Arabe Unite să evite blocada impusă de Iran. Acest port s-a transformat într-o cale vitală pentru comerțul global, ajutând la reducerea celei mai severe întreruperi în aprovizionarea cu petrol în ultimele decenii.

Conform Reuters, dronele și rachetele emise din Iran au lovit portul Fujairah de cel puțin 19 ori încă de la începutul războiului, în 28 februarie, paralizând componente esențiale ale operațiunilor sale.

„Am văzut cum se apropiau și cum elicopterele doborau dronele din cer”, a declarat un om de afaceri străin care a asistat, de pe un drum din apropiere, la un val de atacuri asupra Fujairah, la mijlocul lunii martie. Relatarea sa a fost confirmată de analiza realizată de Reuters asupra fotografiilor de la fața locului. „Trimiteau roiuri de drone și una sau două au reușit să treacă”, a adăugat acesta.

Reuters a intervievat 36 de persoane familiarizate cu atacurile asupra infrastructurii, a adunat imagini și înregistrări video și a analizat declarații oficiale, precum și date provenite de la sateliți radar, optici și meteorologici, pentru a identifica dovezi privind pagubele și momentul producerii atacurilor. Înainte de publicare, reporterii au prezentat concluziile lor operatorilor instalațiilor și guvernelor țărilor afectate.

34 de comunicări oficiale publicate după atacuri au evidențiat că posibilele daune au rezultat din resturile obținute în urma interceptărilor cu succes. Instalațiile de apărare aeriană din regiunea Golfului se află în vecinătatea unor dintre cele mai vulnerabile ținte. Firma de analiză de securitate Janes a ratificat prezența unor unități Patriot de apărare antirachetă, detectabile pe fotografii satelitare și poziționate la circa trei kilometri nord de Fujairah.

Guvernul Emiratelor Arabe Unite a răspuns la întrebările detaliate ale Reuters privind concluziile anchetei, susținând că

„Istoria a demonstrat că instabilitatea din Orientul Mijlociu se extinde adesea dincolo de granițele regiunii, cu repercusiuni de anvergură”

. În acest context, inițiativele reînnoite de reducere a tensiunilor sunt considerate vitale pentru a evita o escaladare posibilă spre un conflict mai amplu.

Statele din Golf limitează accesul la informații privind bilanțul victimelor și consecințele atacurilor. În Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Qatar, Kuweit și Arabia Saudită, interzisă este realizarea sau distribuirea unor fotografii și înregistrări video care ilustrează efectele atacurilor. Aceste țări invocă adesea legile anti-zvonuri și anti-dezinformare pentru a restrânge relatările despre lovituri.

În timpul conflictului, Reuters și alte publicații internaționale de știri au difuzat imagini verificate ale atacurilor.

„Statele din Golf tratează acum evaluările pagubelor ca și cum ar fi secrete de stat”

Matthew Reed, președintele companiei de consultanță în petrol Foreign Reports, a declarat acest lucru.

Statele Unite și Israelul au păstrat, de asemenea, confidențialitatea informațiilor privind deteriorările suferite de bazele americane și de obiectivele israeliene. În ciuda acestui secret, multe informații au fost dezvăluite prin comunicări oficiale și articole de presă, inclusiv investigațiile Reuters.

Guvernul din Bahrain, singurul care a răspuns întrebărilor privind restricțiile, a declarat că acestea au fost instituite „pentru a proteja siguranța publică, a asigura integritatea anchetelor și a împiedica utilizarea acestor materiale pentru evaluarea sau planificarea unor atacuri viitoare”.

În același timp cu atacurile asupra obiectivelor militare americane din regiune, Iran a lovit structurile infrastructurii economice din Golf. Inspectorul general al Departamentului Apărării al SUA a informat Congresul că sute de construcții din bazele americane au fost afectate, iar zeci de aeronave au suferit daune.

În scopul de a determina măsura daunei aduse infrastructurii și de a identifica exact componentele afectate, Reuters a transmis concluziile și fotografiile sale către 11 experți din sectoarele corespunzătoare, un fost pușcaș marin numit Stevens, un alt fost soldat al armatei SUA activ în prezent în securitatea regională și un fost funcționar american cu expertiză în securitate, terorism și interpretarea imaginilor satelitare.

Toți cei 14 experți au susținut că este foarte puțin probabil ca defectele suferite de echipamentele vitale din zeci de obiective majore de infrastructură să fi rezultat în principal din resturi căzute aleatoriu din atmosferă. Mulți dintre ei au prezentat dovezi vizuale ale unor detonări, nu doar ale coliziunilor generate de fragmentele metalice, și au accentuat relevanța operațională a țintelor.

Oficialii din Golf au cerut public un acord de pace care să abordeze programele iraniene de dezvoltare a dronelor și rachetelor, temându-se că acestea vor continua să amenințe regiunea pe termen lung. Prințul moștenitor al Arabiei Saudite i-a solicitat direct președintelui american Donald Trump asistență militară după o serie de atacuri comise la începutul lunii septembrie de gruparea Houthi din Yemen, însă cererea sa a fost respinsă, a relatat Reuters.

10 septembrie a marcat un atac asupra conductei Est‑Vest din Arabia Saudită, o altă arteră crucială ce permite evitarea Strâmtorii Hormuz. Incidentul a întrerupt fluxul de țiței, amenințând să afecteze până la 4% din aprovizionarea globală cu petrol. Autoritățile saudite au atribuit operațiunea milițiilor irakiene, înarmate și susținute de Iran.

Atacurile iraniene asupra stațiunilor de lichefiere a gazului natural situate la Ras Laffan, Qatar, au amenințat aproape 20% din livrările mondiale de GNL.

În martie, în cadrul unui interviu cu Reuters, Saad al-Kaabi, director al QatarEnergy, a precizat că reparația totală a aparatelor de răcire vitale pentru lichefierea gazelor, afectate de două atacuri iraniene, ar putea necesita de la trei până la cinci ani.

Instalația de GNL de la Ras Laffan a fost una dintre cel puțin patru unități industriale din zona Golfului Persic a căror restaurare completă ar urma să dureze aproximativ un an sau mai mult. Printre acestea se numără rafinăria Pearl, care transformă gazul în combustibili lichizi, complexul de gaze Habshan din Emiratele Arabe Unite și topitoria Emirates Global Aluminium din Al Taweelah, potrivit declarațiilor companiilor și unei evaluări realizate de IIR Energy, o firmă de analiză și informații din domeniul energetic.

„Fiecare țintă a fost de natură civilă: aeroporturi, terminale, rafinării, instalații de prelucrare a gazelor, zone rezidențiale, centre comerciale și, cel mai recent, centrala nucleară Barakah”, a declarat Sultan Al Jaber, directorul executiv al Companiei Naționale de Petrol din Abu Dhabi, cunoscută sub acronimul ADNOC, într-un interviu acordat în mai Consiliului Atlantic.

Al Jaber, care deține funcția de ministru al industriei și tehnologiei avansate în Emiratele Arabe Unite, a declarat:

„Ei vizează infrastructura noastră”

și a adăugat:

„Dar ceea ce vizează cu adevărat este modul nostru de viață.”

Guvernele din Qatar, Arabia Saudită, Kuweit și Irak nu au răspuns la cererile de comentariu. De asemenea, compania ADNOC nu a transmis niciun răspuns.

„Ținte bine alese”

Conceput inițial ca un proiect de dezvoltare economică, portul Fujairah și-a început activitatea la capacitate maximă în 1983.

În același an, o evaluare secretă a Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA) a concluzionat că Iranul ar putea răspunde amenințărilor percepute prin atacuri asupra infrastructurii energetice din Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Documentul, făcut public în 2019, avertiza că „chiar și câteva atacuri împotriva unor ținte bine alese ar putea provoca daune considerabile instalațiilor petroliere din Golf”.

Iranul a atacat Emiratele Arabe Unite cu o frecvență superioară celei observate la ceilalți vecini din Golf în primele două luni ale războiului, iar Fujairah a devenit ținta cea mai frecvent vizată în țară, conform analizei Reuters. În primele trei luni ale conflictului, portul a fost fie sub acțiune de atac, fie în faza de reparație.

3 martie a marcat anunțul primului atac asupra Fujairah. În două zile ulterioare, rezervoarele de petrol înflăcărate erau încă vizibile din spațiu. Două companii specializate în depozitarea petrolului au întrerupt activitatea.

9 martie, Teheranul a anunțat un nou atac care nu s-a concentrat doar pe distrugerea combustibilului. Imagini satelitare au evidențiat că lovitura a demolat primul colector de distribuție, un ansamblu alcătuit din 62 de conducte ce transportau țițeiul și produsele petroliere finite de la terminale către danele de încărcare a navelor.

În Emiratele Arabe Unite, oficialii au atribuit deteriorările cauzate de primele două atacuri la căderea fragmentelor.

Ramanan Krishnamoorti, profesor în inginerie petrolieră la Universitatea din Houston, care a examinat concluziile Reuters, a subliniat că este greu să se accepte ideea că resturile ar fi putut să cadă simplu peste colectorul de distribuție.

„Aceasta este o rană la creier și la inimă”

14, 16 și 17 martie au marcat data la care s-au desfășurat alte atacuri, la doar câteva ore după ce SUA au lovit ținte militare la terminalul de export petrolier de pe insula Kharg din Iran. Unul dintre aceste bombardamente a deteriorat al doilea colector de distribuție din Fujairah, conform analizei Reuters bazată pe imagini satelitare, confirmată de patru experți care au examinat fotografiile și de o persoană familiarizată cu pagubele.

440.000 barili pe zi au fost încărcați la Fujairah în săptămâna care a început la 16 martie, un nivel sub jumătate din media zilnică a anului 2025, conform informațiilor exporturilor oferite de firma Kpler. Defectul celui de-al doilea colector nu fusese raportat anterior, iar această situație justifică reducerea încărcărilor de petrol la Fujairah.

Conflictul a determinat prețul contractelor futures pentru petrolul Brent să ajungă la niveluri în jurul a 120 de dolari pe baril, chiar și peste această sumă în lunile martie, aprilie și mai, comparativ cu aproximativ 70 de dolari în februarie. În data anterioară comunicării Reuters, Brent a închis la 106 dolari pe baril.

Thomas Warrick, fost secretar adjunct al Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, care se ocupa de politica de combatere a terorismului, a afirmat că Iranul deține numeroase persoane

„care înțeleg industria petrolieră și care știu să construiască și să țintească rachete”.

În perioada premergătoare conflictului, Iran deținea cea mai vastă colecție de rachete balistice din Orientul Mijlociu, inclusiv muniții cu dispersie, greu de interceptat de sistemele de apărare aeriană, conform autorităților americane. În plus, sectorul dronelor din Iran se dezvoltă rapid. Înainte de izbucnirea războiului, țara era capabilă să producă aproximativ 10.000 de drone pe lună, iar modelul Shahed se numea unul dintre cele mai cunoscute aparate explozive fără pilot din arsenalul său.

În cel puțin șase comunicări emise de la începutul conflictului, la data de 28 februarie, autoritățile din Emiratele Arabe Unite au atribuit daunele cauzate de resturile obținute din drone sau rachete iraniene interceptate. Niciuna dintre aceste comunicări nu a menționat daune majore.

„Forțele americane au fost și continuă să fie alături de partenerii regionali în apărarea împotriva amenințărilor iraniene, interceptând mii de drone de atac și rachete cu ajutorul unui scut integrat care a salvat nenumărate vieți”, a declarat Hawkins, purtătorul de cuvânt al CENTCOM.

Reparațiile au continuat după atacurile de la jumătatea lunii martie. Imaginile din satelit au arătat macarale instalate în zonele avariate. La sfârșitul lunii martie, exporturile din Fujairah au atins un record săptămânal de 3,2 milioane de barili pe zi, potrivit Kpler, care monitorizează datele din port din 2013.

Iranul a menținut atacurile. În data de 6 aprilie, un atac a distrus o construcție care găzduia echipamente vitale pentru transportul petrolului deținute de ADNOC, conform unei analize realizate de Reuters pe baza imaginilor satelitare. Această informație a fost ratificată de Warrick și de un expert familiar cu structura infrastructurii din Fujairah.

În data de 4 mai, Iranul a atacat din nou Fujairah cu o dronă, provocând distrugerea unui ansamblu de conducte ce conduceau către primul colector de distribuție deteriorat în martie. Principalul traseu al Emiratelor Arabe Unite pentru transportul țițeiului în afara Strâmtorii Ormuz a fost din nou subiectul unor flăcări.

Impactul a fost și mai sever asupra exporturilor de produse petroliere rafinate, acestea fiind aproape suspendate pentru aproximativ o lună. Conform informațiilor furnizate de Kpler, între data atacului și 1 iunie, doar o singură navă a plecat din port.

Exporturile de produse petroliere rafinate nu și-au revenit decât în septembrie. Emiratele au recunoscut atacul cu dronă iraniană din 4 mai. Pe 17 mai, Iranul a lovit cel puțin un alt obiectiv din Emiratele Arabe Unite: centrala nucleară Barakah.

În iunie, Emiratele Arabe Unite ar fi acceptat să deblocheze cel puțin 10 miliarde de dolari din fondurile iraniene înghețate în sistemul bancar emiratez, au declarat atunci pentru Reuters patru surse familiarizate cu discuțiile. Potrivit acestora, trei miliarde de dolari ar fi fost deja eliberați. Două dintre surse au afirmat că, în schimb, Iranul ar fi acceptat să înceteze atacurile asupra Emiratelor.

Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite a negat existența unui asemenea acord. Într-o declarație, instituția a afirmat că „niciun fond iranian înghețat nu a fost deblocat, transferat sau facilitat prin intermediul EAU”.

Un înalt oficial iranian a confirmat în august transferul de fonduri, dar a declarat pentru Reuters că tranzacția nu avea legătură cu atacurile asupra Emiratelor. Potrivit acestuia, transferul a fost rezultatul „corectării comportamentului EAU”.

În perioada post-17 mai, nu s-au raportat atacuri asupra infrastructurii din Emiratele Arabe Unite.

În luna septembrie, în timp ce Iranul atacă platformele petroliere ADNOC situate pe mare, portul Fujairah a înregistrat un record lunar de 2,62 milioane de barili pe zi pentru exporturile totale. Transportul de combustibil rafinat și de țiței a atins niveluri fără precedent.

Datele provenite din serviciile secrete din Iran.

Oficialii din Statele Unite susțin că Iran ar fi putut obține informații din partea Rusiei și Chinei. În același timp, Teheranul se bazează pe o rețea de informatori cu acces la ținte sensibile, care transmit fotografii și detalii despre amplasarea instalațiilor, conform a trei oficiali familiarizați cu situația: unul din Iran și doi din statele Golfului.

Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a răspuns la întrebarea privind eventualul schimb de informații, afirmând că Beijingul a respectat cu rigurozitate și constantitate obligațiile internaționale. Rusia nu a oferit niciun comentariu la cererea de răspuns.

și-a îndeplinit în mod consecvent și strict obligațiile internaționale

Iran se pretindea că deține date exhaustive, printre care se numără schematul centralei nucleare Barakah și poziția unei substații electrice situate în interiorul complexului, aceasta fiind afectată în timpul atacului.

Emiratele Arabe Unite au afirmat că drona care a lovit centrala nucleară pe 17 mai a reprezentat una dintre cele trei proiectate de „facțiuni armate din Irak”. Incidentul a determinat ca unul dintre cele patru reactoare să treacă la alimentare cu energie prin generatoare diesel de urgență, conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

16 iunie, fotografiile capturate în acea zi, fiind cele mai vechi imagini de claritate pe care Reuters le-a reușit să le obțină, evidențiau deteriorări la două puncte ale acoperișului unei clădiri ce găzduiește s