Iranul amenință cu represalii dacă Trump atacă infrastructura energetică

În cazul în care președintele american Donald Trump își va îndeplini amenințările de a ataca infrastructura energetică a Iranului, Gardienii Revoluției au anunțat că vor...

În cazul în care președintele american Donald Trump își va îndeplini amenințările de a ataca infrastructura energetică a Iranului, Gardienii Revoluției au anunțat că vor proceda la închiderea completă a strâmtoarei strategice Ormuz, informează Reuters și CNN, citate duminică.

În termen de 48 de ore, Iranul este așteptat să restabilească complet navigația în strâmtoarea Ormuz, după amenințările făcute de Trump sâmbătă. Consecințele nerespectării acestui termen sunt severe: distrugerea infrastructurii energetice iraniene, a avertizat Trump, care a afirmat că ar putea „face să dispară” aceste centrale energetice de pe suprafața pământului.

Duminică, într-o declarație, Gardienii Revoluției din Iran au avertizat că orice entitate comercială cu capital american va fi supusă unei distrugeri totale în cazul în care Washingtonul va decide să atace infrastructura energetică a Iranului. În același timp, ei au precizat că orice facilitate energetică din țările care găzduiesc baze militare ale SUA va fi considerată o țintă legitimă.

Citește șiPutin avertizează: Ucraina nu poate face față dronelor rusești

Nu au fost oferite declarații directe.

Duminică, Gardienii Revoluției din Iran au lansat o declarație prin care afirmă că societățile comerciale care au legături financiare cu America vor fi distruse în totalitate, în cazul în care Washingtonul va lua decizia de a lovi infrastructura energetică iraniană. De asemenea, facilitățile energetice aflate pe teritoriul națiunilor care sunt gazde ale bazelor militare americane vor fi considerate ținte legitime.

În urma avertismentului lui Trump, Iranul are la dispoziție 48 de ore pentru a traversa Strâmtoarea Ormuz fără repercusiuni, altfel se va confrunta cu „întuneric total”.

În urma avertismentului lansat de Donald Trump, Iranul a transmis un mesaj clar: deși Strâmtoarea Ormuz rămâne o rută maritimă liberă, accesul în zonă este interzis pentru navele considerate „inamicilor”.

Regimul iranian se află într-o stare de alertă maximă, după o perioadă de tensiuni crescute. Forțele iraniene au trecut într-o stare de pregătire sporită, semn că celulele de execuție sunt activate. Recent, un atac a avut loc în Europa, iar acum există o amenințare cu arme balistice îndreptate împotriva marilor capitale.

În urma unor posibile atacuri, Mohammad Baqer Qalibaf, președintele Parlamentului iranian, a avertizat, printr-o postare pe X, că orice infrastructură critică și instalații energetice din regiunea Orientului Mijlociu vor suferi distrugeri ireversibile în cazul în care centralele electrice iraniene vor fi atacate.

Anterior, un oficial din cadrul misiunii permanente a Iranului la Organizația Maritimă Internațională a afirmat că Strâmtoarea Ormuz este în continuare accesibilă pentru traficul naval, cu excepția navelor care au legătură cu statele considerate ostile de către Iran.

Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru transportul maritim, cu excepția navelor asociate „inamici­lor Iranului”

Potrivit declarațiilor lui Ali Mousavi, Teheranul este dispus să colaboreze cu Organizația Maritimă Internațională în scopul sporirii securității navigației și protecției navigatorilor în Golf. În plus, el a menționat că navele care nu au legătură cu „inamicii Iranului” au posibilitatea de a străbate strâmtoarea, cu condiția să își sincronizeze protocoalele de securitate și siguranță cu entitățile iraniene responsabile.

În ciuda faptului că diplomația constituie o prioritate pentru Iran, anumite condiții precum oprirea completă a actelor de agresiune și restabilirea încrederii reciproce sunt considerate și mai esențiale, după cum a declarat Mousavi. Acesta a adăugat, de asemenea, că atacurile lansate de Israel și Statele Unite împotriva Iranului au contribuit în mod direct la situația actuală din Strâmtoarea Ormuz, generând astfel un climat de tensiune în regiune.

Un avertisment extrem de important a fost lansat de către Trump.

În cursul serii de sâmbătă, Donald Trump a adresat o avertizare cu termen limită de 48 de ore, cerând redeschiderea în totalitate a unei căi maritime esențiale, pe care circulă aproape o cincime din resursele petroliere și gaze naturale lichefiate la nivel mondial. În cazul în care această solicitare nu va fi îndeplinită, Statele Unite vor lua măsuri coercitive împotriva infrastructurii energetice a Iranului.

Statele Unite ale Americii vor lua măsuri drastice împotriva infrastructurii energetice a Iranului dacă strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă complet și în siguranță în următoarele 48 de ore. Liderul de la Casa Albă a avertizat sâmbătă seara că urmările unei astfel de decizii vor fi severe, afirmând:

„Dacă Iranul nu redeschide TOTAL, FĂRĂ NICIUN FEL DE AMENINŢARE, strâmtoarea Ormuz în termen de 48 DE ORE de la acest moment precis, Statele Unite ale Americii vor lovi şi vor distruge diferitele sale CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE!”

Mesajul a fost transmis prin intermediul platformei Truth Social.

La data de 21 martie, la ora 23:44 GMT, Trump a făcut publică o declarație pe platforma sa Truth Social, acordând Iranului un termen limită. Acest termen se încheie la ora 23:44 GMT pe 23 martie, care este echivalent cu ora 01:44 a României pe 24 martie și ora 03:14 în Teheran, pentru a răspunde cererii formulate de președintele Statelor Unite.

La o zi de duminică, forțele armate din Iran au transmis un avertisment, declarând că vor lua ca țintă infrastructura de alimentare cu energie și stațiile de desalinizare din regiune, în cazul în care Donald Trump își va îndeplini amenințarea de a distruge centralele electrice ale națiunii.

Închiderea strâmtorii Ormuz ar avea consecințe majore. Iranul și-ar face cunoscută poziția în cazul în care Trump ar decide să atace infrastructura energetică. Raportul de forțe în regiune ar putea suferi modificări. Gardienii Revoluției consideră că anumite ținte din regiune sunt legitime.

Traficul naval prin strâmtoare a înregistrat lunar în jur de 3.000 de nave, însă frecvența acestor traversări a scăzut considerabil recent, odată cu amenințările iraniene de a ataca petrolierele și alte tipuri de nave.

Conform unui raport detaliat al agenției AFP, prezentat în data de 18 martie, de la debutul conflictului, un număr semnificativ de nave maritime, 21 la număr, fie au fost avariate, fie au devenit ținte ale unor agresiuni, fie au semnalat astfel de incidente.

Creșterea fulminantă a prețurilor la carburanți la nivel mondial a fost determinată de conflict. 100 de dolari pe baril a devenit prețul record pentru țiței, reprezentând o scumpire de circa 70% doar în acest an și de aproximativ 50% comparativ cu anul precedent.

Potrivit CNN, regiunea Golfului Persic se confruntă acum cu un nivel ridicat de risc pentru transporturile maritime, în special pentru importurile de alimente care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, o importantă rută energetică care deservește țările riverane, dar care asigură și transportul majorității mărfurilor alimentare importate.

Importurile alimentare ale Arabiei Saudite depășesc 80% din necesitățile sale, în timp ce Emiratele Arabe Unite se bazează pe importuri pentru aproximativ 90% din alimentele sale, Qatar fiind și mai dependent, cu o pondere de aproape 98%. Strâmtoarea Ormuz este, de asemenea, o rută critică pentru o mare parte din importurile de alimente destinate Irakului.

În ciuda faptului că a fost responsabil pentru blocarea unei căi navigabile importante ca reacție la acțiunile ostile ale Statelor Unite și Israelului, Iranul este extrem de dependent de strâmtoarea Ormuz pentru desfășurarea unei mari părți a activității sale comerciale.

Teheranul a stabilit anumite condiții pentru a restabili liniștea. Iranul a făcut publică o declarație în care prezintă ceea ce consideră a fi cerințe esențiale pentru îmbunătățirea relațiilor. Această declarație a fost făcută în urma unor tensiuni crescute în regiune.

„Nu vom ataca niciodată”

a declarat o sursă din cadrul Gardienilor Revoluției, adăugând că Iranul va lua în considerare anumite ținte legitime dacă Trump va decide să lovească infrastructura energetică a țării.

La un moment dat, Masoud Pezeshkian, președintele Iranului, a exprimat opinii sâmbătă, potrivit cărora războiul se poate încheia și o catastrofă regională extinsă poate fi evitată numai dacă vor exista acțiuni concrete care să implice oprirea imediată a actelor de agresiune din partea SUA și Israelului, precum și asigurări ferme că asemenea acte nu se vor repeta în viitor, după cum relatează The Guardian.

În urma unei convorbiri telefonice cu Narendra Modi, premierul Indiei, liderul de la Teheran a subliniat necesitatea unor angajamente clare pentru a evita viitoare operațiuni militare împotriva Iranului, după cum se menționează într-un comunicat emis de reprezentanța diplomatică a Iranului în India.

În cadrul discuțiilor privind rezoluția conflictului, Comisia parlamentară de politică externă și securitate națională a adus în atenție o cerere suplimentară. Reprezentanții acestei comisii au afirmat, prin intermediul unui purtător de cuvânt, că Iranul ar trebui să aibă un statut permanent în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv puterea de a veta deciziile, după cum relatează Iran International, un post de televiziune prin satelit și o agenție de știri online multilingvă cu sediul la Londra.

În cazul unui atac asupra infrastructurii energetice, Iranul avertizează că ar putea lua măsuri împotriva unor obiective turistice și parcuri la nivel global.

„ținte legitime” în regiune

sunt de asemenea menționate de către Gardienii Revoluției, fără a oferi detalii suplimentare.

La televiziunea de stat, generalul Abolfazl Shekarchi, purtător de cuvânt al armatei iraniene, a făcut o declarație surprinzătoare: oricine se află în zone turistice din lume ar putea fi considerat o țintă legitimă pentru Teheran.

Un înalt oficial militar din Iran a avertizat că țările occidentale nu vor mai avea parte de locuri sigure, nici măcar în zonele turistice sau parcurile de agrement, datorită informațiilor acumulate despre ele. „De acum înainte, pe baza informațiilor pe care le deținem despre voi, nici măcar parcurile, zonele de agrement și destinațiile turistice de oriunde din lume nu vor mai fi sigure pentru voi”, a declarat oficialul militar iranian, potrivit AP și New York Post.

Temerile se reînnoiesc după declarațiile lui Shekarchi, care nu a menționat ținte specifice, privind posibilitatea ca Teheranul să aibă recurgă la acte teroriste în afara regiunii Orientului Mijlociu, drept strategie de a exercita presiuni asupra oponenților săi.

Regiunea europeană se află într-o stare de maximă alertă, potrivit informațiilor disponibile.

În cursul zilei de sâmbătă, un reprezentant al Ministerului german de Interne a informat că guvernul iranian și entitățile asociate acestuia sunt considerate a reprezenta o amenințare extrem de serioasă.

Nu au fost oferite detalii suplimentare

de către oficialul respectiv, însă evaluarea a fost ridicată la un nivel considerat foarte ridicat potrivit surselor din Berlin.

În același weekend, Eyal Zamir, comandantul armatei israeliene, a emis o avertizare similară cu cea a oficialilor germani. Capitalelor europene li se recomandă să fie în alertă, deoarece noile rachete balistice dezvoltate de Iran au acum capacitatea de a ajunge direct în aceste orașe. Acest avertisment face referire la un recent test efectuat cu rachete balistice care au avut ca țintă o bază militară americană situată în Oceanul Indian.

Într-un mesaj video, Eyal Zamir a afirmat că destinația inițială a acestor rachete nu era Israelul.

„Raza lor de acțiune ajunge până în capitalele Europei – Berlin, Paris și Roma se află toate în raza de amenințare directă”

, a spus el, potrivit The Times of Israel.

În urma unui eveniment neprevăzut, Iran a declanșat o operațiune cu repercusiuni strategice asupra continentului european, unde sistemul de apărare antirachetă situat la Deveselu a fost adus în atenție.

Se pare că arsenalul militar al Iranului s-a extins cu rachete care posedă o capacitate de bătaie considerabil mai mare decât se cunoștea anterior.

Vorbind despre Iran, atacul de vineri asupra bazei militare comune SUA-Marea Britanie situată pe insula Diego Garcia a fost remarcat de șeful armatei israeliene, care a menționat că Teheranul a lansat o rachetă balistică cu o capacitate de a străbate 4.000 de kilometri. Această caracteristică tehnică reprezintă o extindere semnificativă a posibilităților, comparativ cu 2.000 de kilometri, distanță pe care Iranul a declarat anterior în mod public că o poate atinge, practic demonstrând o rază de acțiune dublă.

În cazul în care rachetele cu o rază de acțiune de aproximativ 2.000 de km ar putea acoperi doar o parte din Europa de Est, noile rachete dezvoltate ar putea extinde semnificativ zona de acoperire, ajungând aproape în întreg continentul european.

În consecință, traiectoriile rachetelor cu rază intermediară din arsenalul Teheranului permit amenințarea unor metropole europene precum Berlin, Paris, Roma și chiar Londra, în funcție de punctul de lansare din teritoriul iranian.

În cazul unei asemenea situații, sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include stații de lansare în Deveselu și Redzikowo din Polonia, ar putea să joace un rol crucial în interceptarea rachetelor lansate de Iran.

O declarație recentă a atras atenția asupra implicațiilor unui anumit sistem de rachete iraniene.
Potrivit OSINTtechnical, raza de acțiune a unei rachete balistice iraniene cu rază lungă de acțiune, lansată dintr-o zonă centrală din Iran, ar putea ajunge până la aproximativ 4.500 km, distanță suficientă pentru a atinge Diego Garcia.
În plus, această rachetă ar putea, teoretic, să vizeze și locații din Europa Centrală.
Această informație a fost făcută publică pe 21 martie 2026 prin intermediul unei postări pe platforma Twitter, după cum relatează @Osinttechnical.

Înființarea scutului de la Deveselu are drept scop principal contracararea amenințării reprezentate de rachetele balistice iraniene care ar putea fi lansate împotriva țintelor europene.

În locația Deveselu, Statele Unite au desfășurat un sistem radar 3D cu tehnologie PESA (Passive Electronically Scanned Array) cunoscut sub denumirea de SPY-1, capabil să detecteze ținte la o distanță de aproximativ 300 de km. Pe lângă acesta, a fost dislocată și o baterie de rachete cu capacitate de interceptare SM-3, care utilizează lansatoare verticale de tip MK-41.

În cursul nopții de tranziție de la vineri la sâmbătă, SUA au recurs la același model de rachete-interceptoare pentru a neutraliza una dintre cele două rachete balistice cu rază intermediară lansate de Iran în direcția bazei militare situate la Diego Garcia.

Proiectilele SM-3 block IIA, precum cele staționate la Deveselu, măsoară 53,3 cm în diametru și 6,55 m în lungime, fiind capabile să opereze la o rază de 1.200 de km și să atingă o înălțime de 900-1050 km, în funcție de specificațiile țintei pe care o urmăresc.

COMENTARII / 0