Iranul amenință Israelul: „fără reținere” la atacuri asupra energiei

Iranul a emis o declarație fermă joi, avertizând că va riposta fără menajamente dacă infrastructura sa energetică va fi din nou atacată.
Între timp, Qatarul a făcut publică informația că aproximativ douăzeci la sută din capacitatea sa de export de gaz natural lichefiat a fost distrusă în urma unui atac iranian, care ar putea avea repercusiuni de durată, potrivit The Guardian.

O declarație Abbas Araghchi, ministrul iranian de Externe, a avertizat că represaliile nu vor întârzia după ce Israelul a atacat zăcământul de gaze South Pars din Iran – o resursă comună cu Qatarul. Acest atac a dus la riposte iraniene împotriva complexului de gaze Ras Laffan din Qatar și a altor state vecine din Golf, rezultând o scădere dramatică a valorilor bursiere la nivel global și o creștere rapidă a prețurilor la gaze.

Ras Laffan este responsabil pentru producția a aproximativ 20% din gazul natural la nivel global.
Joi, confirmarea a venit și din partea Israelului, potrivit căruia Bazan Group a fost afectată și deteriorată într-un atac recent efectuat în Haifa, revendicat ulterior de Iran.

Citește șiTentativa de atentat la baza militară americană din Anglia, dejucată de o localnică. Ce se întâmplă cu suspecții arestați

Reacția Iranului la atacul Israelului asupra sistemelor sale energetice a constituit doar o mică parte din capacitățile sale militare, a afirmat Araghchi pe platforma X.

„NICIUN pic de reținere dacă infrastructurile noastre vor fi lovite din nou”

Motivul pentru care Iranul a răspuns într-o manieră conținuta a fost dorința de a onora cererea de dezamorsare a conflictului, a adăugat el.
Araghchi a explicat că respectul pentru această solicitare a constituit singurul motiv pentru care Iranul nu și-a dezbărat întreaga sa putere militară până în acest moment.

În contextul unor avertismente legate de o criză energetică fără egal și a unei stări de panică în creștere în marile orașe ale lumii, reprezentanții Israelului au negat declarațiile președintelui american Donald Trump, care susținuse că operațiunea militară împotriva zăcământului de gaze nu a avut acordul Washingtonului, în același timp în care solicitau Congresului o suplimentare de 200 de miliarde de dolari pentru finanțarea războiului lor.

La o zi de joi, afirmația lui Trump a suferit o modificare, potrivit căreia el i-a transmis lui Netanyahu să se abțină de la atacuri ulterioare împotriva instalațiilor de gaze naturale din Iran, însă nu a reușit să ofere o explicație clară cu privire la raționamentul care a determinat un aliat militar secundar să ia măsuri unilaterale cu repercusiuni internaționale distructive.

În cadrul unei întâlniri cu premierul nipon, Trump a făcut declarații reporterilor, afirmând că i-a transmis lui Netanyahu să se abțină de la anumite acțiuni, iar acesta din urmă va respecta această recomandare. În ciuda unei bune înțelegeri reciproce, Trump a menționat că, deși lucrează în coordonare, Netanyahu poate decide, uneori, să procedeze în mod diferit față de poziția americană.

„I-am spus lui Netanyahu să nu facă asta, iar el nu o va face”

, a declarat Trump, adăugând

„Ne înțelegem foarte bine. Acționăm coordonat, dar, ocazional, el va face ceva”

la care SUA se opune.

În plus, a fost sugerat că o desfășurare militară terestră nu va avea loc pe teritoriul iranian, 2.000 de pușcași marini fiind deja poziționați în regiune, fără însă a fi trimiși efectiv în țară.

Anunțul privind posibilele noi măsuri a fost făcut după ce Reuters a raportat că președintele SUA evaluează posibilitatea de a desfășura mii de soldați americani suplimentari în regiunea Orientului Mijlociu, ca parte a consolidării operațiunilor militare în așteptarea unor potențiale evoluții viitoare ale campaniei împotriva Iranului, demarate deja de armata americană.

Protecția rutelor maritime reprezintă o misiune complexă care necesită implicarea forțelor aeriene și navale pentru a garanta tranzitul în siguranță al petrolierelor prin strâmtoarea Hormuz, potrivit informațiilor disponibile.
O astfel de operațiune ar putea implica, de asemenea, dislocarea de trupe americane de-a lungul coastelor iraniene, au menționat sursele.

În contextul unei stări de maximă alertă, un grup de națiuni, printre care Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos și Japonia, au făcut publice declarații comune.

Nu putem decât să exprimăm o profundă îngrijorare în legătură cu modul în care situația se deteriorează.

Aceste țări au cerut Iranului să oprească imediat acțiunile ostile, care includ amenințări, amplasarea de mine, atacuri cu drone și rachete, precum și alte tentative de blocare a strâmtoarei pentru navigația comercială.
De asemenea, ele au solicitat respectarea Rezoluției 2817 a Consiliului de Securitate al ONU.

Anunțul a venit în urma unei declarații în care se precizează că Iranul este pregătit să joace un rol activ în garantarea navigației sigure în Strâmtoarea Ormuz.
În același timp, a fost lansat un avertisment privind consecințele extinse ale oricărei acțiuni ostile, care ar putea avea un impact semnificativ asupra populației globale, în special asupra celor mai defavorizați.

„Efectele acțiunilor Iranului vor fi resimțite de oameni din toate părțile lumii, în special de cei mai vulnerabili”

Se înregistrează variații pe scenele economice în urma unor posibile repercusiuni. Țările aflate în regiune sunt în alertă. Între timp, un nou avertisment a fost lansat de Iran către Israel. Potrivit declarațiilor, Iranul nu va ezita să riposteze în cazul în care infrastructura sa energetică va fi vizată din nou.

Nu vom da dovadă de nicio reținere

a declarat Iranul. Această declarație a stârnit îngrijorare în rândul experților care analizează impactul asupra piețelor energetice.

Petrolul Brent, care servește drept indicator global pentru cotațiile petrolului, a cunoscut o creștere semnificativă, atingând 119 dolari pe baril după o apreciere de până la 10%, pentru ca ulterior să scadă la 110 dolari pe baril, ceea ce reflectă o creștere de 3,3%. De la debutul conflictului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, prețurile petrolului au înregistrat o creștere substanțială de 60%.

În urma unor evoluții recente, prețurile gazelor naturale în Europa și Marea Britanie au cunoscut o creștere semnificativă, atingând 24% înainte de a se stabiliza ulterior.
Față de perioada precedentă conflictului, aceste prețuri s-au dublat.

Turbulențe financiare au izbucnit pe piețele globale, odată cu înregistrarea unor scăderi bruște pe bursele din Japonia, Coreea de Sud și Hong Kong, care s-au propagat rapid în Europa. La închiderea zilei, indicele FTSE 100 al Marii Britanii a înregistrat o scădere de 2,35%, ajungând la 10.063 de puncte, în timp ce scăderi similare au fost raportate și pe indicele Dax din Germania și pe CAC din Franța.

Anunțuri recente au fost făcute de către Air France-KLM și Lufthansa cu privire la ajustarea tarifelor lor în urma scumpirii carburanților, sugerând clienților să își procure biletele cu anticipare.
Ca urmare a închiderii sau reducerii capacității hub-urilor din regiunea Golfului, aceste companii aeriene cu rază lungă de acțiune au planificat suplimentarea numărului de zboruri prin Asia.

În timp ce conflictul se află într-o perioadă critică, Trump și colaboratorii săi au difuzat declarații contradictorii, însă situația rămâne incertă.

Nu este probabil să se repete

un astfel de incident, au declarat surse israeliene anonime, citate de Reuters, referitor la un posibil nou atac asupra unei infrastructuri energetice.

Printre obiectivele atacurilor iraniene s-au numărat și rafinăria din Marea Roșie aparținând Arabiei Saudite, care este poziționată la extremitatea unui conduct ce bypass-ează strâmtoarea Hormuz, precum și două rafinării de petrol aflate pe teritoriul Kuweit.

Într-o declarație, Iranul a emis o avertizare către Israel, afirmând că nu va exercita reținere în cazul în care infrastructura sa energetică va fi vizată din nou de atacuri.

„Sper ca toată lumea să revină la rațiune”

Saad Sherida Al-Kaabi, directorul general al QatarEnergy, a informat că pagubele aduse infrastructurii companiei sale se ridică la aproximativ 20 de miliarde de dolari, consecință fiind o scădere a producției cu 12,8 milioane de tone de gaz anual, pe o perioadă care se întinde între trei și cinci ani, ceea ce pune în pericol livrările către mai multe state europene.

Declarația lui Kaabi a fost:

„Nici în cele mai îndrăznețe vise nu mi-aș fi imaginat că Qatarul – Qatarul și regiunea – ar putea fi ținta unui astfel de atac, mai ales din partea unei țări musulmane, în luna Ramadanului”

.
Aceste cuvinte au fost rostite de către Kaabi.

Ministrul de Externe al Arabiei Saudite a făcut cunoscut faptul că posibilitatea unei intervenții militare nu a fost exclusă de țara sa, ca o consecință a unor eventuale atacuri.
În ciuda acestui fapt, prudența este încă la ordinea zilei în rândul statelor din Golf, inclusiv în Arabia Saudită, atunci când vine vorba despre implicarea în conflictul declanșat de Trump.

Revenirea la rațiune este așteptată de la toate părțile, potrivit declarațiilor Emmanuel Macron, președintele Franței, făcute în cadrul unei întâlniri la Bruxelles.
El a accentuat consecințele pe termen lung pe care le pot avea atacurile asupra infrastructurii critice asupra stabilității piețelor globale.
Macron a cerut înghețarea imediată a acestor atacuri, precum și a celor care au drept țintă civilii.

Creșterea tensiunilor dintre Statele Unite și Israel a stârnit o preocupare accentuată, reflectată în declarațiile recente ale lui Macron, Macron, care au subliniat impactul asupra securității energetice regionale.
Acest context a determinat Iranul să impună restricții asupra navigației în strâmtoarea Hormuz și a dus la o escaladare a atacurilor împotriva infrastructurii critice din domeniul energetic în regiune.

În urma unor declarații din partea oficialilor israelieni, potrivit cărora Trump a avut cunoștință despre operațiunea desfășurată împotriva South Pars, au apărut informații contradictorii din partea administrației Washington, care au indicat că Trump căuta o posibilitate de a se dezvinovăți în legătură cu cea mai recentă și periculoasă escaladare din partea Israelului, chiar dacă anterior Israelul amenințase că va lua măsuri drastice, inclusiv bombardarea, împotriva aceluiași câmp petrolier.

În căutarea unui mesaj uniform, atenția s-a îndreptat către colaboratorii principali ai lui Trump, care au prezentat declarații puternic divergente. Secretarul Trezoreriei SUA a lăsat să se înțeleagă, într-o declarație la Fox, că Statele Unite ar putea ridica sancțiunile impuse exporturilor de petrol iranian care se află deja în tranzit. Între timp, Pete Hegseth, Secretarul Apărării, și-a exprimat avertismentul către Iran folosind un ton puternic de confruntare.

Declarații ferme au fost făcute de Hegseth în fața reporterilor, reiterând că obiectivele sunt aceleași de la început, așa cum au fost stabilite de președintele care prioritizează America.

„Obiectivele noastre, stabilite direct de președintele nostru care pune America pe primul loc, rămân exact aceleași ca în prima zi”

, a afirmat el.
Continuând pe aceeași linie, Hegseth a explicat că aceste scopuri nu au fost dictate de mass-media sau de Iran și că nu reprezintă o schimbare.

„Acestea nu sunt obiectivele mass-mediei, nu sunt obiectivele Iranului și nu sunt obiective noi. Obiectivele noastre: neschimbate, la țintă și conform planului”

, a adăugat el, subliniind stabilitatea și direcția clară a acestor obiective.

O lume recunoscătoare i-ar putea adresa o singură solicitare președintelui Trump, potrivit lui Hegseth: „Mulțumim”.

„Mulțumim pentru curajul de a împiedica acest stat terorist să țină lumea ostatică cu rachete în timp ce construiește sau încearcă să construiască o bombă nucleară. Mulțumim pentru că faceți treaba lumii libere.”

Această declarație a fost făcută în contextul în care Hegseth a apreciat decizia președintelui Trump de a contracara amenințările unui stat terorist.