Islanda: suveranitate, pescuit și Trump în centrul tensiunilor europene

Se creează un element div și se atribuie variabilei ad.

ad.id este stabilit la valoarea ‘AdSense’.

Se atribuie clasă ‘AdSense’ obiectului ad.

Citește șiUn al treilea atac într-o școală în mai puțin de o săptămână zguduie Polonia. Trei persoane au fost rănite

ad.style.display este setat la ‘block’.

ad.style.position = ‘absolute’;

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3912813″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/islanda-intre-suveranitate-si-europa-pescuitul-costul-vietii-si-amenintarile-lui-trump-in-centrul-referendumului-privind-ue-3912813″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}

La 50 de ani după ce marinarii islandezi au tăiat cablurile traulelor britanice și s-au confruntat cu navele Marinei Regale în ceea ce avea să devină cunoscut drept „Războaiele codului”, Islanda se află din nou în fața unei dileme legate de suveranitate, arată Reuters într-o analiză. Referendumul din 29 august privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană îi pune pe islandezi în fața unei întrebări esențiale: merită avantajele unei apropieri mai strânse de UE, inclusiv posibile costuri mai mici de finanțare și un loc la masa deciziilor europene, dacă acest lucru ar însemna cedarea unei părți din controlul asupra pescuitului și a independenței decizionale?

Pentru mulți islandezi, problema pescuitului este inseparabilă de istoria modernă a țării. Controlul asupra apelor teritoriale a devenit una dintre bazele economiei Islandei și un simbol al independenței sale, după desprinderea de Danemarca, în urmă cu aproximativ opt decenii.

Înainte de referendum, dezbaterile se concentrează în mare parte pe drepturile privind pescuitul, dar nu uită și de alte probleme, cum ar fi costul vieții și securitatea națională.

Reacția islandezoanelor la amenințările președintelui american Donald Trump despre posibilitatea de a cumpăra Groenlandea, o regiune autonomă a Regatului Danemarcei și vecin al Islandei, a determinat ca o porțiune din populație să reconsidere legăturile cu Statele Unite și cu măsurile lor de securitate.

„Situația, așa cum o percep eu astăzi, este că există teama că am putea pierde controlul asupra lucrurilor pentru care am luptat”

Sigurbjorn Svavarsson a afirmat că a deținut poziția de secund pe nava Aegir, a Coast Guard-ului islandez, în anul 1976, în perioada cunoscută sub denumirea de „Războaiele codului”. Se estimează că el va vota probabil împotriva reluării negocierilor.

În 2009, Islanda a depus cererea de aderare la UE, ca reacție la colapsul sistemului bancar din anul precedent. Negocierea a durat patru ani, până când un nou guvern eurosceptic a întrerupt procesul în 2013.

Rezultatele sondajelor indică o națiune divizată.

46% dintre respondenți ar susține reluarea negocierilor cu UE, iar 46% s-ar opune, conform unui sondaj Gallup efectuat în această lună, iar 8% rămân indeciși, indicând că opiniile islandezilor sunt aproape împărțite în mod egal.

Sondajele arată că existența unei majorități care se opune aderării efective la Uniunea Europeană.

Referendumul nu stabilește aderarea Islandei la UE. El se concentrează exclusiv pe reluarea negocierilor, iar orice posibil tratat de aderare ar trebui să treacă printr-un al doilea referendum.

Gylfi Geirsson, ex-operatör radio în perioada conflictelor cu Marea Britanie, a lucrat 42 de ani în cadrul Pazei de Coastă islandeze și susține că cooperarea cu Uniunea Europeană este indispensabilă.

„Cu siguranță voi spune da”,

a declarat el.

„Nu putem fi ca o insulă izolată, în mijlocul nicăieri. Trebuie să cooperăm cu țările vecine”, a spus Geirsson, precizând că ar vrea cel puțin ca Islanda să vadă ce acord ar putea obține înainte de a lua o decizie privind aderarea.

Pentru el există, totuși, o limită bine definită: pierderea autorității asupra teritoriilor de pescuit.

Aș simți că ceea ce am făcut în tinerețe a fost în zadar

– a spus Geirsson.

Pescuitul constituie mai mult decât o simplă industrie.

Pescuitul constituie un pilon fundamental al economiei Islandei și al identității sale naționale, completându‑se cu sectorul aluminiului și cu turismul. Majoritatea codurilor utilizate în prezent de restaurantele britanice specializate în „fish and chips” derivă din apele islandeze, reprezentând o moștenire concretă a disputelor pentru care marinarii islandezi au luptat în urmă cu zeci de ani.

„Pescuitul devine un simbol al suveranității Islandei, întrucât reprezintă fundamentul independenței economice a țării”

a declarat Eirikur Bergmann, profesor de științe politice la Universitatea Bifrost.

Președintele asociației Fisheries Iceland, Heidrun Marteinsdottir, afirmă că industria pescuitului din Islanda procesează complet captura pe teritoriul națiunii, în loc să o trimită neprelucrată în export.

În opinia sa, aderarea la Politica comună în domeniul pescuitului a UE ar putea afecta acest model. „Realizăm 100% din profit în Islanda și vrem să rămână așa”, a spus Marteinsdottir.

Bergmann estimează că această chestiune este atât de delicată încât niciun guvern islandez nu ar putea renunța cu ușurință la controlul pescuitului.

„Acea persoană ar fi expulzată din țară”

a declarat el, făcând referire la un ministru de externe care ar fi semnat un astfel de acord.

Alți islandezi, însă, consideră că scopul referendumului nu se leagă în niciun fel de pescuit.

Floki, un creator de 27 de ani originar din Reykjavik, a spus:

„Am fost odată o colonie a Danemarcei”

și a continuat:

„Cred că este vorba în principal despre păstrarea controlului asupra propriilor noastre alegeri și decizii ca țară.”

El nu și-a dezvăluit numele de familie.

Securitatea, NATO și Rusia

În cadrul dezbaterii privind apropierea de UE, pe lângă dimensiunile economice și de suveranitate, securitatea se dovedește a fi o temă de o importanță majoră.

În Atlanticul de Nord, Islanda deține o poziție strategică pe așa-numitul „GIUK gap”, zona care separă Groenlanda, Islanda și Marea Britanie, și este privită de NATO ca o cale vitală pentru urmărirea mișcărilor navale rusești spre Atlantic.

Islanda nu deține o forță militară proprie. Securitatea națională se sprijină pe aderarea la NATO și pe un pact de apărare bilateral cu Statele Unite, stipulat în 1951.

Funcția de președinte a lui Donald Trump, taxele comerciale impuse de guvernul său și amenințările legate de Groenlanda au determinat unii islandezi să reconsidere legătura lor cu Washingtonul.

Organizarea referendumului a fost decisă înainte ca Trump să înceapă al doilea mandat, iar evoluțiile recente au modelat dezbaterea publică.

„Întreaga poveste cu Groenlanda i-a făcut pe islandezi să se oprească și să reexamineze relația cu SUA, punându-și întrebarea dacă SUA este un partener de încredere. Aceasta nu a reprezentat niciodată o preocupare în Islanda până acum”, a declarat Bergmann.

Thorgerdur Gunnarsdottir, ministrul islandez de Externe, a spus pentru Reuters că securitatea Islandei va rămâne ancorată pe NATO și pe acordul de apărare cu SUA, indiferent de rezultatul referendumului.

Simultan, ea susține că aderarea eventuală la UE ar putea aduce un

„plus valoros”

, în special în ceea ce privește securitatea economică.

În legătură cu presiunile impuse de administrația Trump asupra Groenlandei și Danemarcei, Gunnarsdottir a declarat:

„Suntem dezamăgiți de campania de presiune desfășurată atât împotriva groenlandezilor, cât și a Danemarcei.”

Islandă a precizat că principalul său interes se află în altă parte.

Principalul nostru interes se orientează spre operațiunile Rusiei, în special în Ucraina, precum și spre activitățile sale maritime în apele noastre și în zonele învecinate din Atlanticul de Nord.

Referendumul din 29 august nu reprezintă doar o simplă consultare pentru reluarea negocierilor cu Uniunea Europeană. Pentru Islanda, el marchează o nouă rivalitate între două valori fundamentale care au modelat istoria contemporană a națiunii: dorința de a intensifica cooperarea cu Europa și necesitatea de a menține controlul asupra resurselor și deciziilor proprii.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });