În vestul Japoniei, un deal adăpostește o construcție impresionantă, castelul Himeji, supranumit „castelul stârcului alb” datorită acoperișurilor sale albe și dispuse în trepte.
Acest complex monumental din secolul al XVII-lea, considerat cea mai frumoasă fortăreață samurai din țară, primește anual peste un milion și jumătate de oaspeți, potrivit The Guardian.
În fața numărului crescând de vizitatori străini, Japonia se confruntă cu provocarea de a găsi un echilibru, iar Himeji este un exemplu de atracție turistică care a luat măsuri pentru gestionarea fluxului de vizitatori.
Pentru a face acest lucru, situl din Patrimoniul Mondial a decis să majoreze tariful de intrare la 2.500 de yeni (echivalentul a 15,50 dolari) începând cu 1 martie pentru cei care nu sunt rezidenți locali.
În același timp, locuitorii orașului Himeji vor continua să plătească doar 1.000 de yeni (în valoare de 6,20 dolari).
Conform datelor, în luna care a urmat creșterii tarifelor, numărul de persoane care au vizitat castelul a înregistrat o scădere de 17%, ceea ce se aliniază aproximativ cu previziunile făcute de către administrația responsabilă cu gestionarea obiectivului.
Citește șiLavrov cere ridicarea sancțiunilor Rusiei; vizită în SUA
Au existat voci care au avertizat că acest lucru ar putea afecta imaginea castelului
, a declarat Kensuke Tsushi, un oficial reprezentant al administrației castelului.
În ciuda anumitor provocări, încasările din comercializarea biletelor au înregistrat o creștere semnificativă, 2.500 de yeni fiind prețul stabilit pentru un bilet, cu posibilitatea unei reduceri pentru rezidenții locali care pot prezenta un document de identitate.
„Se vorbește adesea despre «prețuri diferențiate», dar noi considerăm că este vorba de un preț fix …, cu o reducere pentru locuitorii orașului care prezintă un act de identitate”
, a explicat Tsushi.
547.000 de turiști străini au ajuns în orașul Himeji anul trecut, în creștere față de 387.000 în anul 2018. Conform planului de administrare a castelului pe o perioadă de 10 ani, numărul anual de vizitatori ar putea crește până la 1,2 milioane, fapt ce ar conduce la majorarea cheltuielilor de întreținere.
Sursele de nemulțumire privind sistemul sunt mai ales vizitatorii japonezi care sosesc din afara localității, și nu turiștii internaționali, declară Tsushi.
„Ceea ce auzim de la vizitatorii japonezi: este o comoară națională, beneficiază de fonduri din impozitele naționale, așa că de ce doar locuitorii din Himeji beneficiază de reducere… noi doar le explicăm raționamentul nostru și încercăm să-i facem să înțeleagă”
Japonia are în vedere ținte îndrăznețe pentru majorarea numărului de călători internaționali și a veniturilor aferente, însă această strategie se desfășoară pe fondul unei preocupări tot mai crescute privind supraturismul.
→ corectat la cerere
Pe fondul unei preocupări tot mai crescute privind supraturismul, Japonia are în vedere ținte îndrăznețe pentru majorarea numărului de călători internaționali și a veniturilor aferente.
Printre efectele nedorite se numără:
→
Pe fondul unei preocupări tot mai crescute privind supraturismul, Japonia are în vedere ținte îndrăznețe pentru majorarea numărului de călători internaționali și a veniturilor aferente, Printre efectele nedorite se numără aglomerarea în metropolele precum Tokyo și Kyoto, depozitarea necontrolată a deșeurilor în zonele publice și manifestarea unui comportament antisocial, precum și majorarea cheltuielilor de mentenanță pentru siturile istorice.
Nu!
Japonia își propune să atragă mai mulți turiști străini și să crească veniturile generate de aceștia, însă această strategie se confruntă cu îngrijorări tot mai mari legate de supraturism.
Printre problemele cauzate de supraturism se numără:
Da
În contextul unor îngrijorări tot mai mari privind supraturismul, obiectivele Japoniei de a atrage mai mulți turiști străini și de a crește veniturile din turism sunt din ce în ce mai ambițioase.
păstrare
O abordare strategică pentru gestionarea fluxului de turiști implică sistemul de tarifare progresivă.
În ciuda acestui fapt, pentru a nu crea impresia că se aplică discriminări în defavoarea celor care sosesc din străinătate, numeroase destinații turistice care utilizează această schemă de prețuri decid să ridice tarifele pentru toți rezidenții din afara orașului.
În aceeași perioadă, taxa de plecare pentru toți călătorii în Japonia va crește de trei ori, ajungând la valoarea de 3.000 de yeni (18,55 dolari), în timp ce tarifele de viză vor fi majorate de cinci ori, până la 15.000 de yeni (93 de dolari).
Orașul Kyoto a ajuns să simbolizeze consecințele supraturismului, deoarece locuitorii se plâng de supraaglomerare și de dificultatea de a se urca în autobuzele supraaglomerate de turiști străini. În urma acestor reclamații, administrația locală evaluează posibilitatea de a majora tarifele pentru călătorii ne rezidenți, indiferent dacă sunt cetățeni japonezi sau străini.
În Japonia, această tradiție are rădăcini adânci, fiind observată de mult timp în regiunile țării, în special în cazul feriboturilor care asigură conexiunea cu insulele izolate.
În zona montană Nagano, rezidenta Yoko Fujihara observă că cei care nu sunt locuitori ai regiunii sunt supuși la tarife majorate pentru abonamentele de schi și pentru accesul la băile termale onsen, o practică devenită tradițională în acea zonă.
Explicația logică a prețurilor diferențiate la băile termale a fost oferită de Fujihara, care a declarat:
„Există băi termale la care merg și unde cei care nu sunt cazați acolo trebuie să plătească cu 200 de yeni (1,25 dolari) mai mult. Este logic, având în vedere că unii localnici nu au baie acasă și merg acolo în fiecare zi – este normal ca ceilalți să plătească mai mult atunci când vin în vizită”
.
Această abordare are drept scop echilibrarea accesului la facilități pentru localnici și 200 de yeni reprezintă suma suplimentară pe care o plătesc cei care nu sunt cazați acolo.
Pe o altă linie de gândire, decizia a fost luată de către Agenția pentru Afaceri Culturale în legătură cu tarifele de intrare la instituțiile culturale de stat.
6.930 de yeni (aproximativ 43 de dolari) reprezintă tariful redus pentru locuitorii Japoniei care doresc să viziteze Junglia Okinawa, în timp ce pentru ceilalți vizitatori prețul este de 8.800 de yeni (în jur de 54,45 dolari).
Această strategie are drept scop diferențierea prețurilor pentru biletul de o zi la parcul tematic dedicat experiențelor în natură.
Lauren Kelly, o cetățeană britanică rezidentă în Bangkok, are o experiență vastă în ceea ce privește călătoriile în Japonia și are planuri de a continua să o viziteze.
Nu sunt încântată de ideea unor prețuri diferențiate într-o economie matură
, a declarat ea, chiar dacă această abordare este obișnuită în țara ei de adopție.
Unele opinii consideră că se produce o anumită izolare, a declarat Kelly.
Thailanda fiind o țară cu venituri mai mici comparativ cu Japonia, acest aspect poate accentua și mai mult problema, după cum consideră Kelly.
„Dă senzația de segregare”
, a adăugat el.
Țara niponă a înregistrat o creștere fulgerătoare a numărului de călători străini care o vizitează: 42 de milioane de persoane au ajuns în Japonia anul trecut, după ce această cifră a depășit pentru prima dată 10 milioane în 2013. Până la sfârșitul acestui deceniu, obiectivul guvernului este acum de a atrage 60 de milioane de turiști.
În anul 2025, s-a înregistrat o creștere cu 16% a cheltuielilor efectuate de turiștii străini, care au atins astfel un nivel fără precedent, și anume 9,5 trilioane de yeni (echivalentul a 59 miliarde de dolari). De asemenea, sectorul turistic intern a atins și el un nivel record în anul precedent, cu o valoare totală de 26,8 trilioane de yeni (în jur de 170 miliarde de dolari).
O parte semnificativă din fondurile alocate este destinată implementării unor soluții menite să minimizeze abandonarea deșeurilor în spațiul public și alte forme de comportament antisocial care sunt reclamate frecvent.
10 miliarde de yeni (aproximativ 62 de milioane de dolari) reprezintă bugetul majorat cu peste 700% al Agenției Japoneze de Turism, care va fi utilizat pentru finanțarea unor proiecte precum sisteme de detectare a aglomerației prin intermediul inteligenței artificiale, mecanisme de rezervare care restricționează numărul de turiști, programe de tip „park-and-ride” și containere inteligente pentru deșeuri.
În plus, se vor accentua eforturile pentru diminuarea supraaglomerării, îndemnând călătorii să exploreze și alte locații dincolo de punctele de atracție turistice consacrate, cum ar fi Tokyo, Muntele Fuji, Osaka și Kyoto, deși se înregistrează dificultăți în a-i convinge pe turiști să devieze de la rutele cele mai populare.
În Asia, tarifele diferențiate sunt deja o practică obișnuită. China, Indonezia și Thailanda sunt printre țările care aplică această strategie de zeci de ani, percepând sume mai mari pentru hrană și servicii de la vizitatorii străini.
Printre cele mai renumite destinații turistice de pe continent se numără Taj Mahal din India și Angkor Wat din Cambodgia, unde străinii sunt supuși la tarife considerabil mai mari în comparație cu localnici, care în anumite situații sunt complet scutiți de plata taxelor.
O creștere a prețurilor se observă și în Europa, unde Muzeul Luvru din Paris a înregistrat o majorare a tarifului de intrare cu 45% în luna ianuarie, pentru vizitatorii care nu sunt rezidenți în Spațiul Economic European, noul preț fiind de 32 de euro (36,40 dolari).
La Nagano, îngrijorările lui Fujihara se concentrează asupra repercusiunilor unei scumpiri generale, care afectează considerabil anumite segmente ale populației japoneze, însă el admite că sosirile turiștilor străini au un impact pozitiv asupra economiei locale.
Este evident că aştept ca oamenii să viziteze şi să aprecieze Japonia, a declarat ea, reafirmând astfel dorința sa ca țara să fie vizitată .
„Desigur, îmi doresc ca oamenii să vină și să se bucure de Japonia”,
a adăugat ea în aceeași declarație.
Monarhia ereditară cu cea mai lungă istorie se confruntă cu un viitor plin de incertitudini, având un împărat și planuri de adopție, alături de o prințesă care nu are perspective de a accede la tron.
Această situație ridică întrebări cu privire la viitorul acestei instituții vechi.
Festivalul anual al florilor de cireș din Japonia a fost suprimat ca urmare a atitudinii necorespunzătoare a vizitatorilor, după cum relatează autoritățile locale.
Nu au fost oferite explicații detaliate
cu privire la motivele acestei decizii, însă problemele semnalate de către oficialități au stat la baza acestei anulări.
COMENTARII / 0