var ad = document.createElement(‘div’);
Linia de cod ad.id = 'AdSense'; atribuie proprietății ad.id valoarea AdSense.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiDanemarca acuză Rusia de operațiuni de sabotaj la fabricile sale militare și semnalează o nouă strategie, una mai îndrăzneață
ad.style.display = ‘block’;
Linia de cod ad.style.position = 'absolute'; setează poziția elementului ad la ‘absolute’.
Variabila ad are proprietatea style, iar proprietatea top este setată la ‘-1px’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3869643″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/japonia-vrea-sa-renunte-la-trei-principii-adoptate-inca-dupa-al-doilea-razboi-mondial-pentru-o-dezbatere-pe-un-subiect-considerat-tabu-3869643″,”fullCatPath”:”/stiri/externe”}
Japonia
„nu poate evita”
dezbaterea legată de armele nucleare, a declarat ministrul Apărării, Shinjiro Koizumi, conform Kyodo News. Ministrul a menționat Franța și Finlanda ca exemple de țări care adoptă măsuri pentru a întări descurajarea nucleara.
În mijlocul lunii iunie, adunarea legislativă a Finlandei a aprobat o lege care elimină restricția de import, tranzit și depozitare a armelor nucleare pe teritoriul națiunii, pentru a consolida apărarea națională. Mai târziu, această lege a fost ratificată de președintele Alexander Stubb.
Conform declarației lui Koizumi, securitatea în împrejurimile Japoniei s-a deteriorat, iar capitala trebuie să adopte noi strategii, pentru că anumite teme rămân tabu în dialog. În 1945, Japonia a suferit bombardamente nucleare din partea Statelor Unite și astăzi se află sub „umbrela” nucleară a SUA, respectând trei reguli: să nu producă, să nu dețină și să nu permită prezența armelor nucleare pe teritoriul său. În noiembrie 2025, prim‑ministrul Sanae Takaichi a adus în discuție posibilitatea revizuirii acestor reguli.
Autoritățile au demarat discuții privind această problemă în paralel cu revizuirea a trei documente esențiale de securitate națională. Takaichi a sugerat în mod particular eliminarea interdicției de import a armelor nucleare, considerând că aceasta subminează capacitatea de descurajare a Washingtonului. În prezent, capitala americană nu poate poziționa astfel de muniții în bazele sale militare situate în Japonia și pe navele care se ancorează în porturile acestei țări.
Kyodo a raportat, în decembrie, că o figură din cadrul agenției, implicată în elaborarea politicii de securitate guvernamentală a lui Takaichi, a susținut că Japonia ar trebui să aibă arme nucleare. Această declarație a generat reacții negative din partea partidelor de opoziție și a unor state.
În primele zile ale lunii iulie, s-a descoperit că grupurile politice din Lituania, în contextul „înrăutățirii situației geopolitice”, au stabilit un proiect de anulare a interdicției constituționale care împiedică instalarea armelor nucleare și a bazelor militare străine în țară. Decizia a fost confirmată de președintele Gitanas Nausėda.
În primele zile ale lunii martie, președintele Emmanuel Macron a prezentat schimbări în planul său de apărare nucleară și a declarat „o nouă etapă în politica franceză de descurajare”. Franța dorește să-și crească numărul de focoase, de la aproximativ 290 în prezent, și să întărească protecția nucleară acordată aliaților săi.
Macron a menționat Germania, Polonia, Grecia, Țările de Jos, Belgia, Danemarca și Suedia. În cadrul cooperării, vor avea loc exerciții conjuncționate cu utilizarea armelor nucleare și se prevede plasarea temporară a avioanelor de vânătoare franceze, echipate cu asemenea arme, pe teritoriile acestor state.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });
COMENTARII / 0