JD Vance susține că conflictul cu Iranul nu reprezintă un război

În data de joi, Vicepreședintele american JD Vance a refuzat să folosească expresia „război” pentru a caracteriza tensiunile dintre Statele Unite și Iran, și a evitat să prezică dacă acest conflict, care a început acum şase luni, va fi rezolvat înainte de alegerile parțiale din noiembrie, unde republicanii încearcă să-și mențină majoritățile fragile din Congres.

„Nu l-aş numi război”

Citește șiZelenski îi oferă lui Trump o alternativă la acordul cu Rusia: „Noi suntem cei care decidem dacă aceste rafinării vor funcționa sau nu”

a declarat JD Vance când a fost întrebat, în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, dacă ostilitățile ar putea fi încheiate înainte ca alegătorii să voteze la alegerile parlamentare din 3 noiembrie.

„În acest moment, nu au loc schimburi de focuri active”

El a afirmat acest lucru, conform Associated Press, iar informația a fost preluată de News.ro.

În momentul în care Iranul a lansat atacuri asupra unor obiective americane din regiunea Golfului în ziua de joi, declarația lui Vance a fost emisă, subliniind că aceste acțiuni reprezintă continuarea represaliilor în reacție la loviturile realizate de SUA la începutul săptămânii.

Vicepreşedintele a afirmat că SUA au avut „responsabilitatea” de a efectua loviturile din această săptămână, deoarece Iranul continuă să atace navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz.

Încercarea lui Vance de a subestima intensitatea conflictului scoate în evidență provocarea majoră cu care se confruntă Trump și administrația sa în încercarea de a convinge alegătorii americani să păstreze controlul republicanilor asupra Congresului; acest lucru se produce în contextul în care dispută nepopulară – despre care Casa Albă a declarat inițial că va dura doar câteva săptămâni – a provocat creșterea prețurilor la combustibil și a pus consumatorii în fața unei inflații ridicate.

Vance a declarat că nu intenționează să impună „termene limită artificiale”.

„Dar când întrebaţi «Când se va termina?», îmi puneţi o întrebare de genul «Când vor înceta iranienii să tragă asupra navelor?»”, a spus Vance.

El a spus că nu deține răspunsul la această întrebare și a recomandat să se adreseze iranienilor, adăugând:

„Cred că realitatea este că nu cunosc răspunsul la această întrebare. Ar trebui să-i întrebaţi pe iranieni”

În luna iulie, administraţia a fost criticată după ce a reclasificat situaţia a patru militari căzuţi la datorie şi a zeci de soldaţi răniţi în cadrul Sistemului de Analiză a Pierderilor din Apărare (Defense Casualty Analysis System) – sursa indicată în mod repetat de oficialii Pentagonului drept referinţă definitivă pentru cifrele privind morţii şi răniţii din acest conflict. Cei ucişi sau răniţi în luptele reluate după eşecul unui scurt armistiţiu între SUA şi Iran au fost incluşi într-o nouă categorie, numită „Operaţiuni în străinătate”, după ce iniţial fuseseră contabilizaţi în bilanţul general al războiului.

Casa Albă susține că cantitatea de petrol care părăsește Golful a crescut, dar prețurile continuă să fie înalte.

Joi, prețul Brent a rămas peste 95 dolari/baril. Înainte de izbucnirea conflictului, valoarea de referință internațională era în jur de 72 dolari/baril.

Trump și consilierii săi au accentuat faptul că Marina SUA deține supremația asupra Strâmtorii Ormuz, regiune prin care circula aproximativ 20% din volumul global de petrol înainte ca conflictul să înceapă. Ei susțin că volumul de petrol provenit din Golful Persic se apropie de nivelul de dinaintea războiului și că acesta curge în prezent prin această rută navigabilă strategică.

Vance a susținut în cadrul conferinței de presă de joi că Statele Unite au asigurat escortă pentru aproximativ 15 milioane de barili de petrol în ziua de miercuri. Această declarație apare imediat după ce, tot miercuri, secretarul pentru Energie, Chris Wright, a anunțat pentru CNBC că, în ziua de luni, 17 milioane de barili au fost transportați prin strâmtoare cu ajutorul Marinei Statelor Unite. Înainte de izbucnirea conflictului, prin aceleași strâmtoare circulau în jur de 20 de milioane de barili de petrol din Golful Persic.

Conform firmelor independente care monitorizează circulația maritimă, traficul de navelor care traversează strâmtoare este încă semnificativ sub nivelurile din perioada pre-război.

În perioada precedentă s-au efectuat 102 de tranzituri, iar săptămâna anterioară a înregistrat 126, potrivit datelor furnizate de compania Lloyd’s List Intelligence, specializată în analiza transportului maritim; în contrast, înainte de izbucnirea conflictului se observau peste 130 de tranzituri zilnice.

În ultimele 28 de zile, prin strâmtoare au trecut, în medie, 5 milioane de barili pe zi, potrivit TankerTrackers.com. Alte estimări recente au variat între 2 milioane şi 6 milioane de barili pe zi.

Trump a încercat să liniștească piețele instabile

În timpul conflictului, Trump a comunicat de mai multe ori că negocierile avansează sau a renunțat în ultimul moment la amenințările de acțiuni militare, în momentul în care piețele mondiale s-au agitat. Piețele au răspuns rapid la semnalele sale de pace publică sau la indicii privind eventuale progrese.

„Administraţia continuă să exercite presiuni verbale asupra pieţelor petroliere”

Rosemary Kelanic, director pentru Orientul Mijlociu la Defense Priorities, a subliniat că autoritatea menține presiuni verbale asupra piețelor petrolului, în referire la declarațiile despre o creștere semnificativă a fluxurilor de petrol.

„Şi se pare că fac acest lucru din nou pentru a împiedica o creştere excesivă a preţurilor, astfel încât să poată amâna momentul unei scumpiri şi mai drastice”, a arătat ea.

În situația în care Iranul nu se supune campaniei militare a Statelor Unite, Trump a ales o abordare pe două niveluri, îmbinând presiuni economice cu amenințarea de a intensifica forțele armate, dacă va fi nevoie.

Trump a insistat repetat că atacul pus în aplicare de Statele Unite și Israel a provocat un efect distructiv asupra flotelor și armelor aeriene ale Iranului. Autoritățile iraniene au afirmat că națiunea a înregistrat pierderi directe și indirecte, totalizând 270 de miliarde de dolari.

În primele săptămâni ale conflictului, atacurile militare ale Israelului au distrus o porțiune semnificativă din conducerea regimului teocratic, inclusiv liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei.

Iranul a reușit să dobândească un avantaj strategic prin atacurile sale asupra unor obiective din zona strâmtorii și asupra aliaților Statelor Unite din Golf. În paralel, administrația americană a încercat să demonstreze că relevanța acestei căi navigabile va diminua zi de zi, susținând totodată că volumele de petrol care trec prin zonă sunt în creștere.

Într-un interviu acordat Fox Business săptămâna aceasta, Secretarul Trezoreriei Scott Bessent a spus că Strâmtoarea Ormuz va evolua într-o „bucată de apă lipsită de valoare” în doi ani, în timp ce noile conducte terestre proiectate în zonă vor evita acest punct esențial pentru fluxul energetic.

Joi, Trump a utilizat rețelele de social media pentru a scoate în evidență o știre despre eforturile Siriei de a transforma portul Baniyas, amplasat pe coasta mediteraneană, într-o rută către vest și piețele internaționale, având ca scop exportatorii din Golf.

În același timp, Iran și Oman au desfășurat recent întâlniri despre o strategie graduală pentru administrarea comună a traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit analiștilor, Trump a ales o abordare de așteptare înainte de alegerile din jumătatea mandatului.

Administraţia afirmă că observă îmbunătățiri în domeniul economic, exercitând presiuni asupra grupurilor radicale din Iran, inclusiv asupra puternicului Corp al Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC). În prezent, analiștii consideră că ar fi neasteptat dacă Trump ar aproba un plan care ar permite Iranului să recâștige controlul asupra strâmtorii.

„Îmi vine greu să cred că preşedintele ar accepta ceva ce ar reda IRGC, fie şi parţial, controlul asupra strâmtorii – control care le fusese smuls anterior”

Richard Goldberg, fost consilier de vârf pentru problemele privind Iranul în prima administrație Trump, a declarat.

Aaron David Miller, specialist la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că Iranul nu pare să fie pregătit să ofere lui Trump o

„cale de ieşire din impas”

în ciuda impactului economic sever pe care îl suferă.

Miller a subliniat că Trump se pare că a adoptat o postură de așteptare în perioada premergătoare alegerilor din mijlocul mandatului, evitând atât reluarea unei campanii de presiune intensă asupra Iranului, cât și orice concesii către Teheran în legătură cu Strâmtorile Ormuz.

Miller a declarat că

„Casa Albă nu doreşte un război de amploare şi nici să pară că oferă concesii majore”

și a susținut că

„Abordarea adoptată le permite să evite am