Kristalina Georgieva, directorul FMI, subliniază că faza de fonduri accesibile și de creștere economică suficient de rapidă pentru a menține datoriile sub control s-a încheiat. Datoria publică la nivel global se apropie de valorile din perioada post‑Al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100%
În ziua de miercuri, în Singapore, înainte ca să înceapă la Bangkok reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale săptămâna viitoare, Georgieva a îndemnuit guvernele, foarte îndatorate, să-și controleze cheltuielile și a menționat că băncile centrale ar putea fi nevoite să adopte o politică monetară mai restrictivă.
Conform FMI, sfârșitul a marcat perioada în care guvernele se sprijineau pe credite accesibile
Citește șiSUA și Grecia își întăresc cooperarea în domeniul securității. Noul mecanism anunțat de Marco Rubio la Atena
„Factorii de decizie nu se mai pot baza doar pe rate de creștere mai mari pentru a rezolva problemele fiscale”, a afirmat Kristalina Georgieva.
Datoria la nivel mondial se apropie de un prag record.
Potrivit Kristalina Georgieva, șefa FMI, datoria publică la nivel mondial se apropie de valorile înregistrate ultima dată după cel de-al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030
Ea a indicat economiile dezvoltate drept „cei mai mari vinovați” și a criticat lipsa unor măsuri decisive în statele cu datorii ridicate.
În ciuda declarațiilor anterioare, Georgieva a menționat că nu există măsuri decisive în economiile avansate cu datorii mari, evidențiind necesitatea unor planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu.
„Cu toate acestea, nu observăm măsuri decisive în economiile avansate cu datorii mari, unde este nevoie urgentă de planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu”
Ea a continuat, subliniind că spațiul fiscal are nevoie urgentă de realimentare:
„Spațiul fiscal are nevoie urgentă de realimentare”
Costurile împrumuturilor sunt deja în creștere. Randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani din Statele Unite, Germania și Japonia se află la cele mai ridicate niveluri înregistrate din 2007, 2009 și, respectiv, 1996.
Rate de dobândă crescute pentru a controla inflația.
În domeniul politicii monetare, Georgieva a calificat creșterile recente ale ratelor de dobândă, realizate de Rezerva Federală a Statelor Unite, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei, ca fiind
„extrem de adecvate”
.
Șefa FMI a declarat:
„Acum ar putea fi un moment potrivit pentru o orientare prudentă, dar mai restrictivă, a politicii monetare în multe țări”
Mesajul apare într-un moment în care economia mondială se confruntă cu forțe concurente: pe de o parte, majorarea cheltuielilor pentru energie, iar pe de altă parte, fondurile uriașe alocate dezvoltării inteligenței artificiale.
Energia la prețuri înalte exercită presiune asupra economiei globale.
Georgieva a semnalat că economia mondială este împinsă în direcții contradictorii de un șoc negativ al ofertei energetice, provocat de conflictul din Iran, și de un șoc pozitiv al cererii, susținut de evoluția inteligenței artificiale.
„Impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal la nivel mondial”, a spus ea.
Prețurile petrolului se situează în jurul a 100 de dolari pe baril, o sumă mult superioară estimării de 89 de dolari pe baril stabilită de FMI în iulie al acestui an.
În previziunile sale anterioare, FMI a estimat o creștere economică la nivel mondial de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027.
Georgieva a avertizat însă că efectele crizei energetice ar putea persista chiar și după încheierea războiului. „Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia în curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil încă o perioadă”, a afirmat șefa FMI.
Creșterea AI marchează atât o oportunitate, cât și un risc.
Kristalina Georgieva a subliniat că evoluția rapidă a inteligenței artificiale reprezintă una dintre forțele dominante ce vor modela economia mondială în următorii ani.
„Fie că o iubim, o urâm sau ne temem de ea, IA este aici”
Georgieva a declarat, prezentând tehnologia ca fiind un element esențial pentru destinul relativ al țărilor în economia globală.
FMI estimează că, dacă se aplică corect, inteligența artificială poate impulsiona creșterea economică globală cu până la jumătate de punct procentual anual.
Pe parcursul unui deceniu, acest efect ar echivala cu adăugarea „unei economii de dimensiunea ASEAN la economia mondială”, a afirmat Georgieva, referindu-se la organizația care reunește statele din Asia de Sud-Est.
„Un șoc de amploare”
pentru investitori
În același timp, șefa FMI avertizează că boom‑ul investițiilor în IA vine cu riscuri importante. „Boom‑ul dezvoltării IA are un caracter inflaționist”, a spus Georgieva. Ea a arătat că investițiile în această tehnologie, raportate la dimensiunea economiei, ar putea depăși valurile anterioare de investiții în infrastructură, precum cele din căile ferate, rețelele electrice și telecomunicații.
Boom-ul investițiilor în inteligența artificială aduce atât oportunități, cât și riscuri.
Posibilă insatisfacție a investitorilor privind perspectivele IA ar putea evolua într-un
„un șoc de amploare”
, a subliniat ea.
Georgieva a enumerat și alte riscuri asociate dezvoltării rapide a inteligenței artificiale, de la pierderea locurilor de muncă și atacuri cibernetice până la apariția unor modele de ultimă generație care ar putea „scăpa de sub controlul uman și să devină incontrolabile”.
FMI va anunța, în săptămâna următoare, în cadrul întâlnirilor din Bangkok, noile sale estimări despre evoluția economiei globale.
COMENTARII / 0