Lai Ching-te explică: „Taiwanul nu e parte a Chinei

Lai Ching-te a afirmat duminică, potrivit Reuters, că sintagma „independența Taiwanului” implică faptul că insula nu este subordonată și nu intră în sfera de influență a Beijingului, ci doar poporul taiwanez are autoritatea de a decide destinul și viitorul său.

Lai Ching-te a reafirmat poziția sa cu privire la independența Taiwanului, la scurt timp după întâlnirea dintre Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping la Beijing. Această reuniune bilaterală a ridicat îngrijorări în rândul populației din Taiwan cu privire la sprijinul pe care Statele Unite îl acordă insulei.

Declarații recente ale Liderului de la Casa Albă au fost făcute publice după un summit, unde acesta a menționat, într-un interviu acordat Fox News:

Citește și„A fost șantaj”. Europa, furioasă după presiunile SUA pentru eliberarea rezervelor de motorină: E o problemă de securitate

„Nu vrem ca cineva să spună: «Să devenim independenți, pentru că Statele Unite ne susțin»”

Beijingul percepe Taiwanul, care are un sistem de guvernare democratic, ca fiind parte a teritoriului său, iar China nu a abandonat niciodată ideea de a utiliza forța pentru a obține controlul asupra insulei, în special în scenariul în care se consideră că aceasta din urmă urmărește independența oficială sub conducerea sa.

Lai Ching-te a făcut o declarație într-un discurs la Taipei, în care a amintit că, în anul 1999, Partidul Democrat Progresist a aprobat o rezoluție care încă este valabilă ca parte a politicii partidului.
Această rezoluție afirmă că Taiwanul este deja o țară suverană și independentă, cunoscută sub numele de Republica China.

Viitorul Taiwanului trebuie să fie decis de poporul său, a declarat el, adăugând că guvernul consideră că suveranitatea insulei nu poate fi încălcată și nici anexată de forță.

Lai Ching-te a făcut o declarație clarificatoare cu privire la sintagma „independența Taiwanului”, explicând că aceasta implică, în esență, neapartenența Taiwanului la Republica Populară Chineză.
Această declarație a fost făcută în cadrul unei adunări speciale, care a avut loc pentru a comemora 40 de ani de la fondarea Partidului Democrat Progresist (DPP).

Declarația lui Lai poate fi interpretată ca o delimitare clară între entitățile menționate.
Lai Ching-te a adăugat că această interpretare conduce la concluzia că Republica Chineză și Republica Populară Chineză sunt entități distincte, fără o subordonare reciprocă.

„Aceasta înseamnă că Republica Chineză și Republica Populară Chineză nu sunt subordonate una celeilalte”

, a precizat el.

O cerere de răspuns din partea Biroului chinez pentru Afaceri din Taiwan nu a rămas fără ecou pentru că entitatea respectivă nu și-a exprimat poziția în legătură cu această solicitare într-un interval de timp scurt.
Biroul chinez pentru Afaceri din Taiwan a fost cel care trebuia să ofere o reacție.

În 1949, guvernul înfrânt al Republicii Chineze a căutat refugiu în Taiwan, după înfrângerea sa în războiul civil împotriva forțelor comuniste conduse de Mao Zedong, care au dat naștere Republicii Populare Chineze.
Existența Republicii Chineze este condiționată de prezența sa în Taiwan, a declarat Lai, adăugând că această entitate include și insulele Penghu din Strâmtoarea Taiwan, precum și insulele Kinmen și Matsu, aflate în vecinătatea coastelor Chinei.

Lai Ching-te a continuat afirmând:

„Așadar, este foarte clar: Republica China se află în Taiwan de 70 sau 80 de ani și s-a integrat deja cu Taiwanul, formând un tot unitar”

.
El a subliniat astfel această idee.

fost deja făcută această integrare puternică.

Lai Ching-te a explicat că denumirea țării sale nu este o chestiune de semanticsă, ci mai degrabă una de identificare a celor 23 de milioane de locuitori care trăiesc în Taiwan, Penghu, Kinmen și Matsu.

Lai Ching-te a omis să-l menționeze pe Trump în alocuțiunea sa, iar întrebările jurnaliștilor au rămas fără răspuns.
În discursul său, nu a fost făcută nicio referire la fostul președinte american.
De asemenea, Lai nu a dat niciun răspuns la întrebările care i-au fost adresate de reprezentanții presei.

În ciuda susținerii internaționale tradiționale a SUA față de Taiwan, o declarație recentă a lui Trump, făcută în timpul călătoriei de retur de la Beijing, a lăsat nedecisă chestiunea viitoarelor vânzări de arme către Taiwan, Legea privind relațiile cu Taiwanul din 1979 fiind cadrul legislativ care prevede acest aspect în SUA.

Xi Jinping a făcut referire la un concept istoric în cadrul discuțiilor purtate cu Donald Trump la Beijing, și anume „capcana lui Tucidide”, fără însă a detalia natura acestei invocări.
Acesta este un subiect de analiză care a stârnit interesul în rândul experților și al cercetătorilor de relații internaționale.

Nu se știe ce anume a spus exact Xi Jinping

, însă se știe că acest subiect a fost pe ordinea de zi a întâlnirii.
Întrebarea care se pune în urma acestei declarații este: Care este originea și semnificația acestei expresii istorice?
Acest termen a fost vehiculat anterior în diverse contexte geopolitice și are rădăcini într-un eveniment istoric semnificativ.

• Se știe că are legătură cu istoria și politica internațională.

Nu am gasit text de rewritten. Va rog dati-mi unul. Dupa Regulile 1-7 o sa incerc sa-l rescriu.

Regiunea se confruntă cu un singur pericol major pentru stabilitatea sa, iar acesta este China.
Acest avertisment a fost reiterat după discuțiile purtate între Xi Jinping și Donald Trump.