
Demisia șefului Centrului de Combatere a Terorismului a fost anunțată după ce acesta a declarat că războiul nu are justificare, deoarece Iranul nu constituie o amenințare pentru Statele Unite.
Anterior, Donald Trump a fost ținta unor critici vehemente din partea sa, fiind acuzat că a încercat să redeschidă rutele maritime prin Strâmtoarea Ormuz fără sprijinul aliaților săi din NATO, pe care i-a și atacat vehement.
În urma atacului aerian israelian care a avut loc marți dimineața, Ali Larijani, înalt funcționar responsabil cu securitatea națională a Iranului, și-a pierdut viața.
Într-un context mai larg, se remarcă faptul că Oren Liebermann, un corespondent al CNN, a declarat următoarele:
„Larijani era cel care lua deciziile la Teheran după asasinarea ayatollahului Ali Khamenei, iar faptul că era responsabilul-cheie în domeniul securității l-a plasat foarte sus pe lista de ținte pentru Israel”
în cadrul unei evaluări care a scos în evidență importanța acestuia în procesul decizional de la Teheran și impactul potențial al eliminării sale asupra echilibrului de putere în regiune.
În Teheran, capitala Iranului, o imagine surprinde momentul în care Ali Larijani a fost văzut ultima dată în public, vinerea trecută, participând la un miting de susținere a regimului.
În ajunul evenimentului, Donald Trump a fost ținta unor declarații dure pe platforma X, unde a fost avertizat că războiul nu se soluționează prin intermediul rețelelor sociale și a fost chiar amenințat că ar putea face obiectul unei eliminări. Aceste declarații au fost făcute într-un context tensionat.
Într-o declarație recentă, Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, a făcut o afirmație tranșantă:
„Ali Larijani era șeful Gărzilor Revoluționare, adică bandiții care conduc de fapt Iranul. Eliminăm regimul om cu om în speranța că asta va da poporului iranian șansa de a scăpa definitiv de el”
. Această declarație a fost făcută cu puternică convingere.
În urma atacului desfășurat marți dimineață, și-a pierdut viața Gholamreza Soleimani, care conduce forțele Basij, un grup paramilitar acuzat că a participat activ la suprimarea cu violență a demonstrațiilor din luna ianuarie.
Anterior, Donald Trump îi criticase pe aliații săi pentru că nu contribuie suficient în demersurile Statelor Unite de asigurare a securității în Strâmtoarea Ormuz.
Declarațiile recente ale lui Donald Trump au stârnit controverse, acesta afirmând că „toți aliații NATO au fost de acord cu noi, dar, în pofida faptului că noi i-am ajutat atât de mult, ei nu vor să ne ajute, ceea ce este uluitor”. Potrivit spuselor sale, „NATO face o greșeală prostească”. Donald Trump a ridicat și întrebarea dacă „NATO va fi alături de noi la nevoie”, considerând acest aspect un test important. De asemenea, el a adăugat că „noi nu trebuia să fim acolo pentru Ucraina”.
Comentariile lui Emmanuel Macron au inclus o evaluare a entuziasmului său, declarând:
„Am avut o discuție cu el. Consider că nivelul său de entuziasm se situează undeva între 0 și 10, aș zice că a ajuns la 8. Nu este impecabil. Însă, fiind vorba despre Franța, nu avem pretenția de a atinge perfecțiunea”
în urma unei conversații recente.
În contextul conflictului în desfășurare, Franța a decis să nu desfășoare forțe navale în Strâmtoarea Ormuz. Declarații recente ale cancelarului german Merz au sugerat că un posibil război împotriva Iranului „nu constituie o problemă ce ține de competența NATO”.
Declarația cancelarului german Friedrich Merz subliniază că „NATO are ca scop apărarea, fiind o alianță care exclude intervențiile, motiv pentru care îmi doresc ca în cadrul acestei Alianțe să avem respectul cuvenit unul pentru celălalt” a fost făcută într-un context în care se discută despre rolul și viitorul Alianței Nord-Atlantice.
nu e nevoie de nimic altceva deci
Într-o declarație recentă, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a afirmat următoarele:
„NATO este o alianță de apărare, nu o alianță de intervenție. De aceea sper că ne vom trata unii pe alții cu respectul necesar în cadrul Alianței”
Într-o serie de declarații succesive, președintele american a prezentat opinii contradictorii, schimbându-și părerea de mai multe ori într-un interval de câteva minute.
„Dacă vreodată avem nevoie de ajutor, (aliații) nu vor sări în sprijinul nostru. Știu asta de mult timp. Au răspuns cu entuziasm apelului. Sunt deja pe drum (către Golful Persic). Vrem să vină să ne ajute să deblocăm strâmtoarea. Nu avem nevoie de nimeni. Vreau doar să văd cum reacționează”
Joe Kent, directorul Centrului Național pentru Combaterea Terorismului din SUA, a decis să părăsească funcția pe care o ocupa.
Într-o scrisoare deschisă trimisă președintelui, acesta a explicat motivele pentru care a luat această decizie, afirmând că
„nu poate susține războiul în curs”
, deoarece consideră că Iranul nu constituie o amenințare iminentă pentru America.
El a adăugat că intrarea în război a fost rezultatul presiunilor exercitate de Israel.
Bagdad a fost din nou scena unui atac violent, atunci când mai multe drone și rachete lansate de Iran au avut ca țintă ambasada SUA, noaptea trecută. Acest incident a fost catalogat drept cel mai puternic atac de la debutul conflictului. În urma incidentului, cel puțin două drone au explodat în interiorul complexului diplomatic american situat în Zona verde, o zonă extrem de securizată din capitala irakiană. De asemenea, un hotel de lux din Bagdad a fost lovit pentru a doua oară de o dronă.
În urma a 18 zile de conflict acut, Iranul continuă să dețină puterea de a efectua atacuri la distanță lungă împotriva Israelului, unde avertismentele de alarmă sunt într-o succesiune continuă.
În situația în care oamenii sunt surprinși de alertă în timpul deplasării, recomandarea oficială este să înceteze imediat deplasarea și să se adăpostească fie lângă autoturism, fie pe marginea drumului. O femeie care are un copil mic în brațe este nevoită să caute un loc mai protejat.
Oamenii din șanț examinează cu atenție cerul pentru a detecta orice semn că Domul de oțel a interceptat proiectilele ostile.
Într-o declarație recentă, Jeremy Fogel, un cunoscut profesor de filozofie de la Universitatea din Tel Aviv, a făcut o remarcă interesantă, folosind o metaforă pentru a descrie o situație periculoasă. „Este similar cu ruleta rusească, însă cu o probabilitate mult mai mare de supraviețuire. Toți factorii care caracterizează ruleta rusească sunt prezenți: adrenalina și sentimentul de disperare necesar pentru a rămâne în viață, dar cu șanse considerabil mai bune de a ieși tefer”, a afirmat el.
Toți israelienii împărtășesc convingerea că Iranul constituie o amenințare fundamentală la adresa existenței lor.
Declarațiile recente ale lui Jeremy Fogel au scos în evidență o perspectivă interesantă, potrivit căreia „israelienii au tendința să acorde atenție serioasă celor care îi amenință cu distrugerea”. În acest context, el a amintit o vorbă a bunicii sale, care afirma că oamenii sunt ființe ale obișnuinței. „Într-adevăr, e surprinzător cât de repede oamenii se adaptează să trăiască sub amenințarea rachetelor și să considere această situație drept o normalitate, oricât de absurdă ar părea”.
COMENTARII / 0