Liberties, Uniunea pentru Libertățile Civile din Europa, a publicat un raport care semnalează că presiunea asupra jurnaliștilor din Uniunea Europeană crește, aceștia fiind vizați de campanii de denigrare și amenințări. România este menționată, alături de alte țări, într-un context în care concentrarea proprietății media și scăderea încrederii publice în instituții media sunt în creștere.
Liberties, Uniunea pentru Libertățile Civile din Europa, avertizează că rezultatele celui de-al cincilea raport anual despre libertatea presei, lansat marți, ar trebui să pună oficialii Uniunii Europene într-o stare de alertă extremă, deoarece libertatea presei și pluralismul media sunt supuse unui atac persistent în toată Europa continentală, potrivit The Guardian.
Constantele presiuni asupra mass-mediei au fost semnalate de către organizația europeană de top pentru protecția libertăților civile, care a trasat o imagine alarmantă a situației actuale.
Potrivit raportului, atât libertatea de exprimare a jurnaliștilor, cât și accesul acestora la informații sunt continuu restricționate.
În același timp, independența mass-mediei publice este slăbită din cauza reducerilor bugetare și a interferenței politicienești.
Citește șiServiciile secrete ruse au primit misiunea de a-și intensifica operațiunile hibride în Europa, avertizează Ucraina
Nu sunt oferite declarații
În raport, sunt menționate aceste probleme, dar nu sunt oferite declarații directe.
Se menționează doar că aceste aspecte au fost incluse în raport.
Funcționalitatea unei democrații este reflectată și de sistemul media care trebuie să fie sănătos și pluralist, potrivit Evei Simon, responsabilă cu politici publice la Liberties.
„Un sistem media sănătos și pluralist este un test și o oglindă a democrației”
În anul 2025, situația securității profesioniștilor din domeniul jurnalismului a ajuns într-un punct critic în Europa, aceștia fiind expuși la violență fizică extremă și hărțuire juridică sistemică, printre care și atacuri cu bombă la adresa reporterilor de investigație și a angajaților din media.
În România, Ungaria și Malta au loc eforturi susținute de a compromite credibilitatea jurnaliștilor, arată un nou raport. Aceste campanii de discreditare sunt o parte a unui fenomen mai larg de presiuni asupra presei din Uniunea Europeană.
Nu sunt oferite declarații directe
în raport, dar rezultă că aceste țări sunt vizate pentru eforturile lor de a submina libertatea presei. Aceste acțiuni au loc într-un context în care Liberties a publicat raportul său privind libertățile civile în Europa.
Eva Simon, responsabilă pentru politici publice în cadrul Liberties a declarat că „Un sistem media sănătos și pluralist este un test și o oglindă a democrației”.
Atacul asupra jurnaliștilor a avut loc în Atena, unde o explozibilă cu cinci kilograme de TNT a fost aruncată asupra casei lui Yannis Pretenteris, editor al publicației To Vima. În Italia, un dispozitiv exploziv a detonat sub vehiculul jurnalistului de investigație Sigfrido Ranucci.
Italia a înregistrat un număr alarmant de incidente ostile împotriva reprezentanților presei, cu un total de 118 atacuri raportate în cursul anului precedent, dintre care o parte semnificativă a implicat 15 cazuri de violență fizică. În prezent, 20 de jurnaliști italieni, care s-au aflat preponderent pe urmele crimei organizate, beneficiază de protecție polițienească, fiind vorba despre cel mai numeros efectiv din Europa.
Țările de Jos au cunoscut o creștere a numărului de atacuri împotriva jurnaliștilor pentru al treilea an la rând în cursul anului precedent, cu un număr de 106 amenințări, 67 de episoade de intimidare și 55 de cazuri de agresiune fizică înregistrate.
Creșterea hărțuirii online a înregistrat o evoluție alarmantă. În anul 2025, un număr fără precedent de 377 de atacuri cibernetice severe, care au inclus amenințări cu moartea, au avut ca țintă jurnaliștii. În Malta, Ungaria și România, reprezentanții politici au inițiat campanii de denigrare, prezentând instituțiile media drept „forțe ale întunericului” sau „instrumente de propagandă externe”.
Statele au continuat să monitorizeze activitatea jurnaliștilor, printre care Francesco Cancellato și Ciro Pellegrino de la publicația italiană de investigație Fanpage, precum și Victor Ilie și Luiza Vasiliu din România, fapt ce a ridicat îngrijorări în numeroase țări.
În același timp, acțiunile judiciare abuzive împotriva jurnaliștilor au constituit o amenințare din ce în ce mai mare, potrivit raportului recent publicat.
În ciuda unei directive europene menite să le contracareze, acțiunile strategice de tip Slapp destinate să reducă la tăcere jurnaliștii și instituțiile media rămân o practică curentă în spațiul european.
Directivele europene anti-Slapp nu au fost încă implementate în mod adecvat în numeroase țări membre ale UE.
Există o influență politică semnificativă exercitată asupra sectorului media din Europa, Ungaria fiind un exemplu notabil.
Anul trecut, Liberties a manifestat o preocupare suplimentară în legătură cu concentrarea progresivă a proprietății media și cu lipsa de claritate în ceea ce privește structura proprietății în toate statele membre ale UE.
Conform raportului, pe ordinea de zi se află Ungaria, unde Viktor Orbán este sprijinit de o fundație care are sub control o mare parte din instituțiile media, precum și Franța, unde un număr redus de miliardari, printre care și Vincent Bolloré, conservator ca orientare, posedă o cotă semnificativă din mijloacele de informare în masă.
Țările europene precum Țările de Jos, Grecia, Germania și Spania se confruntă cu o preocupare din ce în ce mai mare. În Slovacia, situația este și mai critică, având în vedere că grupul Penta a achiziționat publicația Nový Čas, consolidându-și astfel controlul asupra principalelor titluri de tabloid din țară.
În anul 2025, raportul relevă că posturile publice de televiziune și radio au fost supuse unor presiuni politice intense și unor reduceri financiare drastice, care au compromis rolul lor fundamental în mai multe țări din cadrul Uniunii Europene.
Aceste presiuni au dus la modificări structurale care au periclitat misiunea lor de bază, existând chiar și cazuri de „capturare totală de către stat” în anumite state membre.
Interferențe politice sistemice severe, reduceri bugetare și schimbări structurale care le-au pus în pericol misiunea de bază
au fost semnalate, conform raportului, în întregul bloc european.
Anul trecut, 73% din timpul de antenă a fost alocat în mod favorabil guvernului ungar, într-o perioadă care a precedat alegerile programate pentru 12 aprilie din acest an, evenimente pe care Viktor Orbán le-a pierdut în fața lui Péter Magyar. În Slovacia, postul public de radio și televiziune, STVR (Radioul și Televiziunea Slovacă), se află în acest moment sub control politic direct, arată raportul.
Încrederea în presa europeană se află într-o stare de criză. Printre țările afectate se numără și România.
Mass-media publică se confruntă cu o provocare financiară din ce în ce mai accentuată, potrivit aceluiași raport, care menționează Franța unde se discută despre o potențială fuziune a tuturor instituțiilor publice de media. În Germania, au fost sistate activitățile a 16 posturi de radio și 2 canale de știri TV. Între timp, radiodifuzorul public din Belgia se luptă cu reduceri bugetare semnificative.
Un fenomen îngrijorător este semnalat în raport, și anume diminuarea încrederii publice în mijloacele de informare în masă din Europa, aceasta fiind o problemă care afectează în mod deosebit anumite țări.
Doar trei dintre cele 22 de țări ale UE care au fost supuse analizei, printre care se numără Germania și Irlanda, au înregistrat niveluri „relativ ridicate” de încredere.
În contrast, alte țări precum Grecia, România și Bulgaria se confruntă cu niveluri „critice de scăzute” de încredere în mass-media.
Conform raportului, legislația europeană pertinentă, printre care directiva anti-Slapp și Actul european privind libertatea mass-mediei, nu este aplicată corespunzător de către numeroase state membre ale Uniunii Europene.
Implementarea lentă a legislației naționale privind EMFA reprezintă o problemă majoră, potrivit raportului, care vizează combaterea principalelor vulnerabilități, printre care protecția jurnaliștilor, claritatea proprietății media și independența mass-mediei publice și a entităților de reglementare.
EMFA trebuie cu adevărat transpus și, mai important, aplicat cât mai rapid și cât mai ferm în toate statele membre
, a afirmat Simon.
COMENTARII / 0