În acest an, la Antalya din Turcia, se găzduiește Conferința ONU dedicată schimbărilor climatice, marcând a 31-a ediție a întâlnirii globale în care statele se adună pentru a stabili acțiuni comune împotriva încălzirii planetei. Negociările vor continua până la data de 20 noiembrie.
Un element central al acestor negocieri este Acordul de la Paris din 2015, prin care statele au stabilit ca creșterea temperaturii globale să nu depășească 2 grade Celsius și să depună eforturi pentru a menține această creștere la 1,5 grade față de nivelurile preindustriale.
Negocieri reduse, măsuri sporite
Citește șiDouă rachete lovează insula Iranului, explozie în Strâmtoarea Ormuz
Președintele conferinței ONU pentru schimbările climatice din 2025, COP30, Andre Correa do Lago, susține că autoritățile trebuie să treacă de la negocieri la punerea în practică a măsurilor promițate.
„Nu avem nevoie de mai multe negocieri. Avem nevoie ca guvernele să înceapă să acționeze”, a declarat acesta pentru Reuters.
Oficialul a mai spus că lupta împotriva schimbărilor climatice necesită implicarea miniștrilor de finanțe, infrastructură și transporturi, alături de cei responsabili de mediu. Acesta a subliniat și necesitatea investițiilor în infrastructură și transport, precum și a schimbărilor în modul în care guvernele gestionează politicile climatice.
În opinia sa, reducerea treptată a utilizării combustibililor fosili și limitarea defrișărilor sunt esențiale pentru limitarea încălzirii globale.
Susțin reducerea consumului de combustibili fosili, trei sferturi dintre europeni.
În preajma conferinței, Climate Analytics, o organizație germană, a lansat un raport ce indică că diminuarea emisiilor de metan și a altor poluanți responsabili pentru încălzirea accelerată a planetei ar putea reduce rata globală de încălzire cu aproximativ 12% până în 2035.
Conform organizației, integrarea acestor măsuri cu o tranziție rapidă de la combustibilii fosili ar putea înmulți viteza de încălzire în anii 2030 și ar putea limita creșterea maximă a temperaturii la aproximativ 1,7°C peste nivelurile preindustriale până la jumătatea secolului.
Conform unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții la un eșantion de 23.000 de persoane, trei din patru cetățeni ai Uniunii Europene susțin accelerarea reducerii utilizării combustibililor fosili și consideră că politicienii trebuie să acorde prioritate acestui obiectiv.
Țările dezvoltate nu oferă resurse financiare adecvate persoanelor vulnerabile.
Finanțarea inițiativelor de adaptare la schimbările climatice reprezintă, de asemenea, o problemă majoră. Conform datelor ONU, țările în curs de dezvoltare necesită anual 305 miliarde de dolari, însă ajutorul furnizat de statele dezvoltate rămâne considerabil sub acest prag.
Contribuțiile acestora au crescut cu doar un miliard de dolari în 2024, ajungând la 28,2 miliarde de dolari, potrivit Raportului ONU privind deficitul de finanțare pentru adaptarea la schimbările climatice din 2026.
Aceste resurse ar putea ajuta statele expuse să-și asigure protecția populației și a rețelelor critice împotriva evenimentelor extreme, de la secete prelungite și temperaturi periculoase, până la focuri și inundații care generează daune tot mai semnificative.
COMENTARII / 0