Vasil Krupych știe ce înseamnă să lupți pentru Ucraina. El a participat la bătăliile din regiunea Donbas de est, unde, uneori rugându-se, alteori plângând, a supraviețuit cumva atacurilor trupelor rusești, scrie BBC.
În luna decembrie a anului precedent, Krupych a fost atacat de propriii săi compatrioți, în timp ce încerca să identifice persoane care evitau recrutarea.
El menționează că doi bărbați au respins cererile de a-și prezenta documentele și au fugit. În timp ce patrula a început să-l urmărească, Krupych a fost lovit sever cu o rangă. El a rămas în spital timp de șase săptămâni.
„Mi-a rupt coasta, zăceam acolo și nu puteam respira”
veteranul a declarat în cadrul unui interviu recent.
În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.
Abonează-te
Explorează evoluțiile pieței și dobândește cunoștințe despre gestionarea banilor personale prin sugestii și diagrame pertinente.
Înregistrează‑te
Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.
Verifică înscrierea prin e-mail.
Pentru a primi edițiile, apăsați pe linkul din e-mail.
Intensificarea violenței
Avocatul poporului din Ucraina afirmă că astfel de atacuri sunt acum „obișnuite”, fiind „o problemă majoră”, în contextul în care țara se luptă să mobilizeze bărbați pentru a lupta în al cincilea an al invaziei la scară largă a Rusiei.
Locuitorii din zonă rar abordează această temă, temându‑se că ar putea alimenta propaganda rusească.
Raportul recent emis de Serviciul
Prima alarmă majoră s-a produs în aprilie, când mai mulți recrutori au fost înjunghiați, iar unul dintre ei a fost ucis. În această lună, la Lviv, aproximativ 200 de protestatari au înconjurat ofițerii ce încercau să rețină un presupus evitant al recrutării și i-au spart și răsturnat mașina.
Revolta a stârnit agitație în presă, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a condamnat violenta exercitată asupra soldaților aflați în serviciu.
Decizia controversată de atunci de a-l demite pe ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, din cauza unui conflict de caracter și viziune cu comandantul-șef al Ucrainei, implică faptul că eforturile de a soluționa criza recrutării vor continua.
„Violența duce la violență”
Motivele aparent se schimbă, de la simpla teamă de linia frontului – în prezent toată lumea are în cerc pe cineva rănit sau ucis – la reticența de a se implica într-un conflict al cărui sfârșit nu se poate prezice.
În ultimele zile ale 2023, singura undă de optimism a apărut când Ucraina a inițiat o contraofensivă pentru a readuce în posesia sa zone din sud‑est.
Durata a fost scurtă.
În acel moment a luat naștere faza de „mobilizare brutală”, conform deputatului opoziției Oleksandr Honcharenko.
El îl acuză pe această cauză pentru puternicile reacții adverse.
„Acești ofițeri vânează oameni pe străzi și uneori folosesc metode destul de violente”
deputatul a declarat.
„Violența duce la violență. Este un problemă uriașă și se va înrăutăți.”
Ivan Stupak, analist militar, confirmă acordul.
„Am început să suferim de o lipsă de forță de muncă pe câmpul de luptă, pierderi constante”, își amintește el. „Înaltul comandament al Ucrainei a trebuit să completeze aceste pierderi, așa că a început operațiuni de acest fel”
„Când au nevoie de încă 5.000 de oameni, încep să-i ia – iar dacă refuză, se ajunge la lupte de stradă.”
Relatarea profesorului
Prin urmare, ori de câte ori apare o relatare despre un ofițer de recrutare supus unui atac, există dovezi de violență comisă chiar de către recrutori.
Comisarul pentru Drepturile Omului din Ucraina a raportat anul precedent peste 6.000 de astfel de plângeri, ceea ce reprezintă dublul cifrei din 2024. În aceste denunțuri se regăsesc acuzații de abuz și detenție ilegală, precum și descrieri ale condițiilor precare din centrele de recrutare.
Kyrylo Ogdansky încă se mâna de furie atunci când povestește despre incidentul care i s-a petrecut la Dnipro în noiembrie anul precedent.
Profesorul universitar, care beneficiază de scutire de la recrutare, a fost abordat în zona publică de un bărbat în civil, care dorea să-i confirme statutul de recrut.
În contextul patrulelor, există prevederi care includ prezența ofițerilor de poliție; din această cauză, Ogdansky a ridicat o obiecție.
Ulterior, a fost victima unei agresiuni.
„Unul dintre ei mi-a smuls telefonul din mână, iar doi m-au împins în autobuz din spate. Când am întrebat ce se întâmplă, unul a început să mă bată în cap. M-a lovit în nas de mai multe ori”, îmi spune Ogdansky.
Își amintește amenințarea că îl vor trimite direct pe front. „A spus «Pot să-l sun pe comandant și tu vei merge la Pokrovsk».”
Profesorul a rămas în spital pentru aproximativ două săptămâni, fiind investigat pentru o posibilă leziune la gât și pentru vânătăi de dimensiuni mari, cu nuanța negru-violet, situate sub ochi.
El a depus plângeri oficiale, dar a ezitat să vorbească public, conștient că astfel de lucruri arată rău pentru Ucraina în mijlocul unui război.
“Propaganda rusă folosește astfel de lucruri foarte activ. Dar problema există”
Ogdansky explică motivul deciziei sale.
“Dacă toată lumea tace, atunci de ce s-ar opri? Înțeleg problema recrutării obligatorii, dar niciun oficial nu are dreptul să se comporte așa.”
Întâmplarea lui Vasil
Este evident că Vasil Krupych a suferit atrocități în timpul războiului.
În momentul inițial, s-a prezentat ca voluntar și a reușit să supraviețuiască unora dintre cele mai cumplite bătălii.
Krupych se consideră onorat de cariera sa militară; un tatuaj pe gâtul său scrie „Slavă Forțelor Armate Ucrainene”, însă el suferă de coșmaruri.
După ce dronă FPV l-a lovit pe vehiculul său, a suferit grav rănit, însă a reușit să salveze un prieten. În același timp, a observat că alți doi murau arși de vii.
În prezent, în timp ce abordăm creșterea atacurilor la adresa ofițerilor de recrutare, expresiile sale transmit suferință.
Nu se referă exclusiv la experiența personală a acestuia: dosarul rămâne în instanță. De asemenea, subliniază diferența existentă între ceea ce a suportat și persoanele care depun toate eforturile pentru a nu trece prin aceeași situație.
„Ne facem datoria. Am luptat, ne-am apărat poporul – și acum propriul popor ne atacă.”
Mă întreb ce crede el că i-ar putea motiva pe oameni să servească, în loc să-i constrângă, și menționează creșterea salariilor.
În acel moment, el/ea își ridică din umeri.
„Nu se poate face altfel, nu se poate. Băieții noștri trebuie înlocuiți. Dar nimeni nu se oferă voluntar”, spune el.
„Tuturor le este frică să moară.”
Ce să fac?
În perioada de șase luni în care a deținut funcția de ministru al apărării, Mihailo Fedorov a demarat cu adevărat inițiative de reformă pentru a răspunde crizei în continuă intensificare.
Începutul a constat în inițiative menite să sporească atracția serviciului militar: contracte pe termen limitat pentru noii recruți, cu opțiunea de a amâna serviciul suplimentar și salarii superioare, în special pentru cele mai periculoase poziții.
În acel moment, lucrarea era încă în fază incipientă, iar revizuirea serviciului militar obligatoriu rămânea încă pe lista sa de sarcini, când a fost concediat.
Printre propuneri s-a numărat și predarea patrulelor de recrutare poliției, care este mai puțin implicată personal în această sarcină. Se vorbește, de asemenea, despre o instruire adecvată a ofițerilor și despre un control psihologic.
Ucraina declară în mod clar existența unei probleme. În prezent, țara dispune doar de un ministru interimar al apărării și nu există încă o soluție concretă.
COMENTARII / 0