Macron avertizează Lukașenko: Ce se întâmplă dacă Belarus ajută Rusia în Ucraina?

Regimului de la Kremlin i se acordă o atenție deosebită din partea liderilor mondiali pentru a stabili în ce măsură guvernul belarus este dispus să acorde sprijin în cadrul operațiunilor de invadare din Ucraina, potrivit csmonitor.com.
Vladimir Putin primește sprijinul țărilor aliate, însă atenția se îndreaptă acum către modul în care Minsk va contribui la eforturile de război ale Rusiei.
În acest context, lidera opoziției din Belarus aflate în exil a efectuat o vizită în Kiev, luni, într-un moment în care orașul se confruntă cu reconstrucția după un atac masiv cu rachete lansate de Rusia, considerat cel mai puternic din anul curent.

Rusia și Belarus, națiunea aliată, au desfășurat recent manevre militare nucleare comune, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a tras un semnal de alarmă în ultimele zile, sugerând că Belarus ar putea servi drept punct de plecare pentru Rusia în scopul deschiderii unui nou teatru de operațiuni în partea nordică a Ucrainei.

Nu există informații suplimentare care să confirme acest scenariu.

Citește șiRusia anunță că va „intensifica” atacurile asupra Ucrainei ca răspuns la declarațiile lui Zelenski

În cadrul ofensivei din 24 februarie 2022 lansate de Moscova, unele unități militare ruse au pătruns în Ucraina traversând teritoriul belarus.

Preocuparea a crescut și în urma unui alt eveniment: o discuție telefonică a avut loc duminică între Emmanuel Macron, președintele Franței, și Aleksandr Lukașenko, omologul său belarus, cu privire la conflictul din Ucraina. Această convorbire reprezintă primul contact între cei doi lideri de la debutul invaziei.

Se vor produce probabil perturbări sistemice suplimentare conform avertismentului emis de Rusia.

Ministerul de Externe al Rusiei a avertizat luni că sunt preconizate noi atacuri devastatoare împotriva Kievului, potrivit unui anunț oficial.
Cetățenii străini, inclusiv personalul diplomatic, sunt sfătuiți să evacueze orașul cât mai rapid posibil.
În același timp, locuitorii sunt îndemnați să păstreze distanța față de obiectivele militare și instituțiile guvernamentale.

Ucraina a raportat că un atac mortal cu drone asupra unui cămin studențesc din Starobilsk, desfășurat vineri, a reprezentat punctul critic care a determinat o schimbare majoră.
Ucraina a susținut că a vizat exclusiv obiective care sprijineau ofensiva Rusiei, potrivit declarațiilor Ministerului.
Se afirmă că atacul a constituit „picătura care a umplut paharul” după care Ucraina a decis să lovească ținte considerate legitime.

Confruntările militare rusești se desfășoară într-un context dificil și oneros de-a lungul unei linii de front care se întinde pe 1.250 de kilometri, în mare parte prin regiunile estice și meridionale ale Ucrainei.

În urma unei situații de impas pe front, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a lansat o declarație pe platforma X, potrivit căreia

„Rusia a ajuns într-un impas pe câmpul de luptă, așa că terorizează Ucraina cu atacuri deliberate asupra centrelor orașelor”

. Aceste afirmații au fost făcute în contextul unui recent bombardament cu rachete care a avut loc în timpul weekendului, soldat cu două victime și avarierea unor clădiri în capitala Ucrainei.

În contextul deficitului de rachete de apărare aeriană produse în SUA, determinate de conflictul cu Iranul, Ucraina se confruntă cu dificultăți în interceptarea rachetelor rusești.

• Nu se înregistrează progrese în demersurile SUA de a înceta ostilitățile.

Toate privirile sunt îndreptate Belarus în căutarea oricărui indiciu că ar putea decide să acorde sprijin Putin în conflictul din Ucraina. Președintele Franței a lansat un avertisment ferm către Lukașenko.

Macron și Lukașenko au avut o discuție în care liderul francez a accentuat pericolele la care se expune Belarus dacă se implică în conflictul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat un consilier prezidențial care a dorit să rămână anonim, respectând tradițiile de comunicare ale palatului prezidențial.
În aceeași zi, Macron a avut și o convorbire cu Zelenski.

Sviatlana Tsikhanouskaia, figura centrală a opoziției din Belarus, a făcut o declarație în exclusivitate pentru Associated Press în timpul primei sale vizite la Kiev, duminică.

„Regimul lui Lukașenko are o înțelegere clară a pașilor necesari pentru consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, însă nu îi urmează.”

În schimb, a adăugat ea, regimul continuă să utilizeze tactici hibride de atac, să se implice în șantajul nuclear și să emită amenințări la adresa securității întregii regiuni.

Conversația telefonică dintre președintele Franței și omologul său belarus a fost inițiată de partea franceză, potrivit unui anunț scurt făcut de reprezentanții administrației prezidențiale din Belarus.
În cadrul discuției, cei doi lideri au abordat chestiuni legate de regiune, precum și perspectivele relațiilor dintre Belarus și Uniunea Europeană, respectiv Franța.

Țara condusă de Aleksandr Lukașenko, cu o populație de aproximativ 9,5 milioane de locuitori, este deținută de liderul său de mai bine de trei decenii, printr-un regim autoritar. Sprijinul financiar și energetic acordat de Kremlin este esențial pentru Lukașenko, sub formă de energie la prețuri reduse și împrumuturi, alături de alte tipuri de ajutor.

În urma unor presiuni repetate, sancțiuni au fost instituite de către țările occidentale împotriva Belarusului, țară care a fost sancționată anterior pentru încălcarea drepturilor omului și pentru că a acordat Moscovei permisiunea de a-și desfășura operațiuni militare pe teritoriul său, în scopul de a invada Ucraina.

Schimbări recente au avut loc în eforturile lui Lukașenko de a reestabili legături cu țările occidentale. De la revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă, au fost eliberate sute de persoane private de libertate din motive politice, ca urmare a înțelegerilor care au dus la ridicarea anumitor sancțiuni americane.

Atacul Rusiei asupra Ucrainei a luat o nouă turnură odată cu lansarea unor rachete hipersonice împotriva teritoriului ucrainean.

Rusia a desfășurat o operațiune militară intensivă duminică, caracterizată prin lansarea unei rachete balistice hipersonice de tip Oreșnik, capabile să transporte multiple încărcături explozive. Această armă a fost prezentată de către președintele rus Vladimir Putin ca fiind extrem de avansată, având capacitatea de a atinge viteze care depășesc cu până de 10 ori viteza sunetului, fapt ce îi permite să ocolească sistemele de apărare aeriană existente.

Informații confidențiale, obținute de la Statele Unite și de la mai multe țări europene, au ajuns la serviciile de informații ucrainene, potrivit declarațiilor lui Zelenski, care au indicat că Rusia avea planuri să lanseze o rachetă de tip Oreshnik.

91 de persoane au suferit răni în urma atacului care a avut loc duminică, potrivit declarațiilor lui Timur Tkacenko, șeful Administrației Municipale a orașului Kiev, care a raportat și 2 victime.
În afară de acestea, bilanțul atacului de duminică include cel puțin 91 de răniți, după cum a informat Timur Tkacenko.

Scenele de devastare au devenit vizibile luni, odată cu prezența sticlei sparte pe trotuare, ca rezultat al anunțului făcut de către autoritățile ucrainene, care au declarat că atacul a avut consecințe distructive asupra unor clădiri din întregul oraș, printre care și cele situate în vecinătatea sediilor guvernamentale, a unor clădiri cu destinație rezidențială, școli și o piață.

Luni, o delegație alcătuită din reprezentanți diplomatici ai mai mult de 70 de națiuni, condusă de Andrii Sîbiha, ministrul afacerilor externe al Ucrainei, a efectuat o vizită la zonele afectate de atacuri.
El a făcut un apel către comunitatea internațională în scopul consolidării presiunii exercitate asupra Moscovei și garantării Ucrainei unui sprijin sporit în ceea ce privește protecția aeriană.