Macron și Carney înfruntă tot mai des Trump: motivul schimbării

Emmanuel Macron și Mark Carney au început să adopte un discurs din ce în ce mai aspru, după săptămânile în care aliații Statelor Unite au încercat să evite un conflict direct cu Donald Trump. Amândoi au reacționat în public la acuzațiile președintelui american și, uneori, au ajuns la ironii directe. Analiștii menționați de Politico consideră că această schimbare reprezintă o încercare de a convinge și alți lideri să adopte o atitudine mai aspră față de Washington, dar subliniază că această strategie conține și pericole.

Liderii francez și canadian au reacționat în paralel cu președintele american. Dar, este oare o idee bună să îl înfrunți direct pe Donald Trump?

În primăvara anului, Scott Bessent, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, a adresat un grup de aliați occidentali adunați la Davos, nemulțumiți de criticile și presiunile puse de președintele Donald Trump și de consilierii săi, câteva recomandări cu un ton părintesc:

Citește șiSărbătoare în calendarul ortodox pe 2 octombrie: Cine își serbează numele și cui trebuie să-i urezi „La mulți ani”

„Stați liniștiți, respirați adânc, nu ripostați”

a spus el.

„Lăsați lucrurile să-și

Observațiile sale se concentra în principal pe tarife, însă la întâlnirea din Alpii elvețieni, Bessent și alți consilieri ai lui Trump au transmis un mesaj asemănător referitor la alte dispute ce îl implicau pe președintele SUA. În general, liderii aliaților Washingtonului au luat în considerare avertismentele, deși au încercat cu dificultate să-și controleze indignarea față de amenințările lui Trump privind Groenlanda.

Pentru Gavin Newsom, guvernatorul Californiei, un critic al lui Trump care s-a aflat, de asemenea, la Davos, situația devenise însă prea mult. Liderii mondiali prezenți acolo au fost „patetici”, a spus el. „Nu pot suporta această complicitate a celor care se lasă călcați în picioare. Ar fi trebuit să aduc o grămadă de genunchiere pentru toți liderii mondiali.”

De la acea perioadă, însă, situația s-a schimbat, în mod particular pentru premierul canadian Mark Carney și președintele francez Emmanuel Macron. În ultimele luni, ambii au adoptat o retorică mai aspră și au reacționat cu tot mai claritate față de administrația Trump, motivată de tensiunile comerciale și de divergențele legate de Rusia și alte chestiuni de politică externă. Această schimbare de poziție a aliaților occidentali a fost evidențiată și în rapoarte recente privind legăturile cu Washingtonul.

Carney și Macron au devenit astfel „liderii rezistenței”, afirmă Rohinton Medhora, economist canadian și profesor la Universitatea McGill, care a descris viziunea politică aflată în continuă evoluție a lui Carney drept „realism bazat pe valori”.

Medhora, implicat în diverse comisii internaționale și canadiene, a declarat:

„Au încercat să-l flateze. Au încercat să-l ignore. Nimic n-a funcționat, iar acum nu au nimic de pierdut cu trollingul lor de răzbunare.”

Carney ar fi putut solicita administrației Trump să

„să înceteze cu memele, să înceteze cu aluziile răutăcioase și să înceteze să mai încerce să pară dură”

, însă nu l-a împiedicat să se apere prin ironii publice.

Printre atacurile spontane ale premierului canadian s-a numărat și ironizarea lui Trump după ce acesta a invocat „sabotaj” atunci când teleprompterul său s-a defectat în timpul unui discurs susținut anul trecut la Națiunile Unite.

Confruntat cu o problemă tehnică similară la Toronto, Carney a spus, cu o expresie impasibilă: „Aș dori să vă informez că teleprompterul a încetat să funcționeze. Spre deosebire de un anumit lider mondial, eu nu consider acest lucru o conspirație.”

În capitala canadiană Ottawa, Carney a provocat aplauze și râsete, replicând gesturile distinctive ale lui Trump, cu mâinile în formă de „acordeon”.

„E un joc cu focul”

Ce se petrece, de fapt? Și există un pericol dacă îl provocăm pe „urs”?

Conform lui Steve Bannon, ex-consilier al Casei Albe și prezent influencer și podcaster MAGA, există un astfel de pericol.

„E un joc focul”

a spus Bannon în cadrul unei interviuri cu Politico.

„Depinde în totalitate de noi în ceea ce privește comerțul.”

El a introdus un avertisment referitor la

„mișcarea de secesiune din Alberta, care prinde avânt”

. Bannon și alte figuri cheie din mișcarea MAGA au susținut ideea ca provincia canadiană, bogată în petrol, să se desprindă de Canada.

Bannon a invocat, de asemenea, acordul încheiat recent de Trump în privința Danemarcei și Groenlandei ca exemplu al puterii SUA și al capacității Washingtonului de a obține ceea ce își dorește.

„Acordul nostru privind Groenlanda arată realitatea incapacității Canadei de a se apăra împotriva riscului de a deveni următoarea Ucraină – de data aceasta în Arctica”, a spus el.

Totuși, Ivo Daalder, fost ambasador al Statelor Unite la NATO, vede concluzia negocierilor despre Groenlanda într-un mod diferit. Noua înțelegere prelungeste un acord existent din 1951 și nu acordă președintelui Trump controlul insulei, scop pe care îl a menționat în mod repetat.

Conform lui Daalder, această situație indică faptul că, în momentul în care aliații își păstrează poziția, președintele SUA poate face un pas înapoi.

„Cu acel acord, Trump nu a obținut literalmente nimic”, a declarat el pentru Politico.

„Cred că ceea ce se întâmplă este că aliații încep să înțeleagă cum să se descurce cu el”, a spus Daalder. „Acum îi ignoră fanfaronadele și fac și spun ceea ce consideră că este important pentru propriul lor interes. Procedând astfel, au șanse la fel de mari ca oricine altcineva să obțină ceea ce își doresc.”

Motivul pentru care Macron adoptă o atitudine mai directă.

Nu este surprinzător faptul că Macron a fost mai rapid decât alți lideri occidentali în a-l provoca pe Trump, consideră Daalder. „La urma urmei, este francez”, a spus el.

Chiar și în timpul primului mandat al lui Trump, Macron a fost dispus să se confrunte direct cu președintele american. Cei doi au avut în trecut mai multe momente publice de tensiune, dar și încercări de apropiere personală și diplomatică.

În acest moment, însă, vocea președintelui francez se înțelege ca fiind mai aspră, iar măsurile pe care le întreprinde sunt mai directe.

Daalder evocă, în acest context, luna June a anului curent, când președintele francez Macron a primit în Versailles pe Trump. În cadrul acestei vizite, președintele american a încheiat un memorandum de înțelegere ce vizează încetarea ostilităților cu Iranul și în regiune.

Versailles evocă tratate istorice și tradiția diplomatică franceză, iar Macron a valorificat atmosfera și timing-ul pentru a organiza o reuniune cu scopul de a modela postura lui Trump. Conform raportului Reuters, invitația la Versailles a avut ca scop și să încurajeze președintele american să participe activ la summitul G7 și să adopte o atitudine mai conciliantă față de partenerii europeni.

Criticii lui Trump au perceput evenimentul ca o ilustrare a modului în care Macron își gestionează relația cu președintele american, combinând diplomatie, simboluri și confruntare când consideră necesar.

Ce caută Macron și Carney?

Ce public încearcă, însă, cei doi lideri să atingă și să influențeze? „Este o întrebare bună”, a spus Medhora. „Cu siguranță nu sunt americanii.”

În mod evident, există și un factor intern. Amândoi Macron și Carney pot câștiga capital politic prin asumarea unei poziții asertive față de un președinte american pe care îl critică.

Medhora afirmă că, de fapt, există și o perspectivă mai largă și mai strategică a acestei atitudini.

„Făcând aceste lucruri în mod foarte public, ei îi încurajează pe alți lideri să-și depășească ezitările și să li se alăture”, a spus el. „Iar dacă și alții se alătură, atunci toată lumea din tabăra anti-Trump va fi mai puternică.”

Această abordare presupune, totuși, ca liderii să intervină într-un mod constant și să se asigure că sunt pregătiți pentru eventualele repercusiuni ale unei confruntări cu Washingtonul.

În același timp, legătura dintre Statele Unite și partenerii săi s-a complicat, iar anumite guverne caută să stabilească un compromis între colaborarea cu Washingtonul și diminuarea dependenței de politica americană. În ceea ce privește Canada, Carney a îmbinat reproșurile adresate lui Trump cu inițiative de diversificare a parteneriatelor comerciale și de întărire a conexiunilor cu Europa.

Întrebarea persistă dacă abordarea adoptată de Macron și Carney va aduce beneficii pe termen lung sau dacă ar putea provoca noi tensiuni cu administrația Trump.

Casa Albă ar putea fi afectată de o schimbare eventuală a echilibrului de putere în politica internă a Statelor Unite, modificând relația cu partenerii săi. În acest cadru, anumite studii au subliniat deja că presiunile interne și relațiile tot mai tensionate cu

Deocamdată, însă, Macron și Carney par să fi abandonat strategia de a evita cu orice preț confruntarea cu Trump. În loc să răspundă de fiecare dată prin diplomație discretă, acești doi lideri