Managerul Muzeului de Istorie primește Coiful de la Coțofenești: Urmează restaurarea.

În urma recepționării Coifului de la Coțofenești, managerul interimar al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), Cornel Ilie, a declarat că nu are dubii cu privire la autenticitatea exponatelor.

Acest coif, care prezintă anumite deformări, urmează să fie supus unor lucrări de restaurare efectuate prin metode adecvate. Din momentul de miercuri încolo, publicul va avea ocazia să admire piesele de patrimoniu, care vor fi expuse.

Robert van Langh, aflat la conducerea Muzeului Drents din Assen, Olanda, a făcut declarații după ce a adus în România coiful de la Coțofenești și alte artefacte românești, fiind prezent la evenimentul găzduit de Muzeul Național de Istorie a României. Acesta a menționat că s-a simțit onorat să însoțească aceste piese istorice în călătoria lor până în România.

Citește șiUcraina a pierdut în luptă încă un avion de vânătoare MiG-29. „Pilotul a încercat să se catapulteze, dar nu a supraviețuit”

De-a lungul întregii istorii a muzeelor occidentale un furt presupunând folosirea explozibilului este unic şi fără precedent.
Acest atac a pus la grea încercare prieteniile, în vreme ce tocmai aceste relaţii dintre muzeele noastre au pus bazele acestei remarcabile expoziţii pe care am organizat-o împreună.
Din punctul meu de vedere, astăzi, putem să constatăm că adevăratele prietenii pot supravieţui acuzaţiilor, furiei sau unor teorii ale conspiraţiei.
Mulţumită neobositelor eforturi conjugate ale autorităţilor din România şi din Olanda putem astăzi să sărbătorim reîntoarcerea mult-aşteptată a coifului de aur şi a două dintre cele trei brăţări regale dacice.
Demersurile poliţiei şi ale autorităţilor judiciare din ambele ţări au fost cu adevărat notabile,

a afirmat Van Langh la Bucureşti.

Managerul a exprimat speranța că procesul judiciar va avea un deznodământ firesc.

Justiţia să-şi urmeze cursul firesc

a declarat el.

La primirea Coifului de la Coțofenești, Robert van Langh a adresat mulțumiri autorităților și colegilor din România. În acest context, el a declarat următoarele:

„Aş dori să reiterez apelul pe care l-am făcut în Olanda, la întoarcerea acestor comori, şi încă o dată săptămâna trecută, în tribunal: oricine are informaţii cu privire la locul unde se află cea de-a treia brăţară, rog să ne informeze. Să ne ajute pentru ca şi această brăţară să se întoarcă în siguranţă acasă, aici, la Bucureşti”.

Înainte de a fi supuse unui proces de restaurare, piesele vor fi expuse pentru a putea fi admirate de public. Procesul de restaurare urmează să fie stabilit.

Cornel Ilie, directorul Muzeului Național de Istorie a României, a făcut publică declarația următoare:

pentru o perioadă de zece zile, Coiful de la Coţofeneşti şi cele două brăţări regale dacice recuperate vor fi expuse public la Muzeul Naţional de Istorie a României, în starea în care au fost recuperate, înainte de intrarea în procesul de restaurare.

El a adăugat că publicul are dreptul să le vadă astfel, și anume nu doar ca obiecte splendide, ci ca martori ai unei încercări, ai unei pierderi aproape ireparabile şi ai unei reveniri pe care o datorăm cooperării dintre instituţii şi perseverenţei autorităţilor.

În legătură cu avariile suferite de coif, directorul Muzeului Național de Istorie a României a declarat următoarele:

„Coiful prezintă un obrăzar deteriorat, o porțiune desprinsă ca urmare a unei intervenții anterioare de restaurare. Procesul de restaurare se va desfășura într-o manieră relativ ușoară. Deși prezintă anumite deformări și ovalizări, vom efectua investigații suplimentare pentru a stabili cea mai adecvată metodă de intervenție, astfel încât restaurarea să fie realizată corespunzător. Nu este vorba despre o situație deosebit de complexă. În acest demers, ne vom bucura și de sprijinul colegilor din Olanda”.

În urma unei întrebări adresate de către Demeter András István, actualul ministru al Culturii, cu privire la posibilitatea ca aceste artefacte să fie prezentate și în alte instituții muzeale, ministrul a oferit un răspuns fără echivoc:

„Da. Accesibilitatea este condiţie sine qua non a patrimoniului (…). Dacă expunerea de la Bucureşti este prima reîntâlnire, itinerarea (de după restaurare) trebuie să fie momentul în care aceasta este împărtăşită la scară naţională. Conferinţa, expunerea şi itinerarea nu sunt şi nu trebuie privite ca nişte forme exhaustive ale campaniei, ci ca prime repere ale unei construcţii deschise dezvoltării succesive”.

Nu s-au observat leziuni pe cele două brăţări, starea lor de conservare fiind una bună. Acestea par a fi intacte.

Un nou exponat a fost adăugat colecției Muzeului de Istorie, și anume o brățară dacică datată secolul I a.Chr., descoperită la Sarmizegetusa Regia. Această piesă are un design deosebit, fiind realizată din metal galben și cântărind 1076.72 g, cu un diametru de 165 mm și o înălțime de 75 mm.

• Are 7,5 spirale și prezintă două extremități aplatizate de formă dreptunghiulară.
• Fiecare extremitate este decorată cu 7 palmete care conțin incizii în formă de brăduț și un șir de puncte la mijloc.

Pe lângă acestea, brățara are o placă dreptunghiulară la extremități, care se termină cu un cap de animal stilizat, iar suprafața plăcilor este decorată cu șiruri transversale formate din incizii arcuite.

Nu există declarații directe care să poată fi reproduse.

Corpul tijei prezintă cercuri incizate care o înconjoară, înaintea palmetelor, iar plăcile terminale se suprapun ca poziție.

Brăţara dacică plurispiralică are un design remarcabil, fiind totodată descoperită în același secol, la Sarmizegetusa Regia. Această piesă are o greutate de 1115.31 g și dimensiuni considerabile: 117 mm diametru și 75 mm înălțime.
Corpurile acestor brăţări sunt realizate din metal galben și prezintă 7.8 spirale.

Nu există nicio declarație directă din partea vreunei surse.

În ceea ce priveşte decorul, extremităţile sunt aplatizate şi au formă dreptunghiulară, fiind decorate fiecare cu 7 palmete care conţin incizii în formă de brăduţ şi un şir de puncte la mijloc.
De asemenea, brăţara prezintă o placă dreptunghiulară la extremităţi, pe care se află un cap de animal stilizat.
Suprafaţa acestor plăci dreptunghiulare este decorată cu linii în formă de brăduţ, incizate.
Plăcile terminale sunt vizibile pe aceeaşi parte.
Animalele de la extremităţi au gura marcată printr-o incizie şi ochii situaţi pe margini.
Capetele animalelor sunt decorate cu mici cercuri.
Pe corpul tijei, înaintea palmetelor, sunt cercuri incizate care o înconjoară.

La recepționarea Coifului princiar de la Coțofenești, o piesă de patrimoniu de însemnătate deosebită, managerul Muzeului de Istorie a avut ocazia de a examina starea acestuia. Obiectul a fost supus unor cercetări preliminare pentru a stabili starea actuală și pentru a decide care vor fi următorii pași în ceea ce privește restaurarea sa. În prezent, specialiștii lucrează la evaluarea detaliată a coifului pentru a determina cele mai bune metode de restaurare și conservare.

„Vom stabili cum va fi restaurat”

, a declarat managerul Muzeului de Istorie, anticipând eforturile viitoare ale echipei sale pentru a readuce coiful la strălucirea inițială.

725,40 de grame reprezintă greutatea unui obiect conic descoperit în județul Prahova, care datează din secolul IV a.Chr..
Acest obiect, având un diametru de 200 mm și o înălțime de 225 mm, prezintă o formă particulară, fiind realizat din tablă de aur.
Partea superioară a obiectului fiind lipsă, calota sa este decorată cu conuri “au repoussée”, dispuse în șiruri orizontale; totuși, două conuri constituie excepție, fiind împodobite cu ornamente sub formă de cruce.

Coiful de la Coțofenești prezintă în partea din față doi ochi aprotropaici cu sprâncene duble, care se termină în formă de arc. Pe apărătoarele de obraz sunt reprezentate câte un personaj purtând coif și pelerină, care se sprijină cu un genunchi pe un berbec, pregătindu-se să-l sacrifice cu ajutorul unui pumnal. În ceea ce privește apărătoarea cefei, aceasta este împodobită pe două nivele, separate orizontal printr-o bandă având formă de “S”.

Elementele decorative din partea superioară sunt reprezentate de 4 animale dispuse în profil, orientate spre stânga, cu o rozetă poziționată central. În partea inferioară se află 3 animale, dintre care 2 sunt orientate una spre cealaltă, ținând în gură un picior care se termină cu o copită. Suprafața calotei prezintă fragmente lipsă, fisuri, zgârieturi și urme evidente de lovituri, precum și deformări pe întreaga suprafață. Apărătoarea de obraz dreaptă, care s-a desprins și a fost lipită de coif cu fibre de sticlă și rășină, prezintă o perforație veche, zgârieturi, fisuri, fragmente lipsă și urme de lovire.

Prezintă multiple semne de deteriorare, printre care o gaură veche, zgârieturi adânci și fisuri fine, cu fragmente lipsă și urme de impact în diferite zone. Deformațiile și deteriorările sunt vizibile și pe apărătoarea de ceafă, care are lovituri și fisuri lungi, cu bucăți lipsă, mai ales la îmbinarea cu calota și în partea de jos. De asemenea, au fost observate reparații cu fibre de sticlă și rășină. În plus, coiful are o formă vizibil deformată și prezintă impurități în cavitățile decoratiunilor.