Cercetătorii
biodiversitatea scade, iar comunitățile de coastă vor întâmpina dificultăți tot mai mari în a-și asigura traiul în modurile pe care le-au practicat de-a lungul generațiilor.
Citește șiDrone ucraineane opresc centru de date Yandex, afectând operațiuni
„Mediterana bunicilor noștri, a vârstnicilor noștri și a grecilor din Antichitate este pierdută pentru totdeauna. Multe dintre aceste schimbări sunt ireversibile”
a comunicat pentru AP Ernesto Azzuro, specialist în biologie marină la Institutul pentru Resurse Biologice Marine și Biotehnologie din cadrul Consiliului Național de Cercetare al Italiei.
În bazinul Mediteranei, căldura nu reușește să se răspândească.
Specialiștii științifici au marcat Marea Mediterană ca un „punct fierbinte” al schimbărilor climatice, estimând că temperaturile apei vor crește cu 2–6°C până în 2100. Conform Rețelei Experților Mediteraneeni pentru Climă și Schimbări de Mediu, un grup de cercetători independenți, valurile de căldură vor fi mai frecvente și mai intense.
Oceanograful Ronan McAdam, de la Centrul Euro-Mediteranean pentru Schimbări Climatice, a subliniat că unul dintre motivele principale ale creșterii temperaturii este caracterul bazin închis al Mediteranei, ceea ce împiedică dispersia căldurii în mod similar cu cea observată în întinderea vastă a oceanelor.
Apele care se încălzesc progresiv s-au transformat într-un mediu propice pentru organisme invazive, printre care se numără peștii-iepure, un predator cu foame extremă ce a declanșat alarma în Grecia.
Aceste organisme invazive se îndreaptă în prezent către Franța și Spania, după ce au intrat în Marea Mediterană prin Canalul Suez.
Organizația Comisia Generală pentru Pescuit în Mediterana, subordonată FAO, a declarat că aceste specii invazive există în zona mediteraneană de zeci de ani, însă expansiunea lor a crescut substanțial la începutul anilor 2000, odată cu încălzirea apei. Un exemplu concret este peștele‑leu, care a fost detectat pentru prima oară în estul Mediteranei în 2012 și s-a răspândit cu rapiditate către vest.
„Mediterana va deveni și mai săracă, cu și mai puține specii, pur și simplu pentru că schimbările climatice fac ca această parte a Mediteranei, în special zona estică, să devină cu adevărat nepotrivită pentru speciile native”, a spus Azzuro.
Pește-leu a fost capturat de pescari din Cipru în plasele pe care le folosesc, Petros Karadjias / AP / Profimedia
În Marea Mediterană se constată transformări majore.
Datorită apropierii sale de Canalul Suez, Cipru a fost prima țară care a resimțit impactul acestor pești invazivi. Peștele-leu a înlocuit populații indigene precum chefalul roșu, spre nemulțumirea pescarilor, care au văzut cum speciile locale, apreciate de clienți, au devenit tot mai rare.
Specii diferite se hrănesc cu algele de pe fundul oceanului, provocând distrugerea habitatului multor specii indigene.
Azzuro a declarat că în Marea Mediterană s-au identificat aproximativ 1.000 de specii invazive, dintre acestea 800 fiind deja bine stabilite.
Transformările sunt alarmante. Conform lui Azzuro, în regiunile cu adâncime redusă din partea estică a Mediteranei s-a pierdut 93% din populațiile de moluște. Pe litoralul Adriaticii, o zonă odinioară plină de midii, majoritatea acestor specii s-au evaporat din cauza temperaturilor apei, care uneori au atins peste 30°C.
De la Veneția, în nord, până la Bari, în sud, „dispariția a fost spectaculoasă”, a spus el. „Dacă nu vom găsi populații capabile să supraviețuiască acestor condiții climatice diferite, viitorul midiilor nu este deloc promițător, cel puțin în Marea Adriatică”, subliniază expertul.
Azzuro a declarat că institutul său și un partener au inițiat, cu câteva luni în urmă, o inițiativă de conștientizare numită „Feriți-vă de cele patru”, pentru a evidenția riscurile pe care speciile invazive le aduc pentru sănătatea oamenilor.
Peștele-iepure este periculos, putând provoca decesul dacă este consumat de oameni. Spinii veninoși ai peștelui-leu pot cauza leziuni grave celor înțepați.
Potrivit experților, extinderea speciilor invazive nu poate fi reîntoarsă.
Specialiștii în știință analizează metodele prin care zonele costiere pot face față schimbărilor. O abordare propusă constă în exploatarea pe piață a animalelor invazive comestibile. O altă opțiune presupune remunerarea pescarilor pentru eliminarea peștelui-iepure și a altor specii necomestibile, astfel încât acestea să fie supuse incinerării.
Câteva specii, inclusiv peștele-leu, oferă avantaje economice evidente, deoarece se vând la prețuri foarte mari, în special în anumite țări, a declarat Azzuro. Totuși, pescarii europeni se rețin să exploateze aceste specii, fiind obișnuiți cu capturile tradiționale care sunt apreciate de consumatori.
Papik, zoologul, a subliniat că, chiar dacă este
„prea târziu”
pentru a încetini dispersia speciilor invazive în Mediterană, există metode practice prin care impactul acestora poate fi redus.
Prima măsură constă în blocarea continuării migrației acestor organisme prin implementarea unui tratat internațional ce impune autorităților naționale să proceseze apa de balast a navelor ce sosesc în porturi, apă care ar putea transporta astfel de specii.
„Acesta este un lucru realizabil din punct de vedere tehnic și poate reduce numărul noilor specii invazive cu 95 până la 99%”, a spus el.
O altă abordare constă în aplicarea de vopsele speciale pe cocii navelor, prevenind astfel atașarea organismelor nedorite.
Papik a precizat că reglementările privind pescuitul se află în proces de revizuire pentru a facilita refacerea populațiilor de specii indigene, cum ar fi prin creșterea unor moluște mai rezistente la invazia crabului albastru.
„În anii următori, cred că provocarea va fi restaurarea mediului și găsirea unor noi modalități de a-l reface”
Papik a încheiat.
COMENTARII / 0