Marele Schimb în NATO: Ce au decis la Berlin cele cinci puteri europene

La Berlin, reprezentanții țărilor cu cele mai puternice armate din Europa au avut o întâlnire în ziua de miercuri, cu scopul de a dezbate perspectivele securității în Europa și de a fortifica segmentul european al NATO, cu puțin timp înainte de summitul extrem de important al alianței, care va avea loc la Ankara. Discuțiile s-au axat pe creșterea fondurilor alocate pentru apărare, pe coordonarea proiectelor militare comune și pe adaptarea Europei la diminuarea graduală a efectivelor militare ale Statelor Unite pe continent.

Emmanuel Macron, președintele Franței, împreună cu Keir Starmer, primul ministru al Regatului Unit, Giorgia Meloni, prima ministră a Italiei, și Donald Tusk, premierul Poloniei, au participat la reuniunea E5 din capitala germană.
Această întâlnire a avut loc sub conducerea Friedrich Merz, cancelar al Germaniei, informează Euronews.

2024 a marcat lansarea unui nou format de discuții, denumit E5, menit să adune la aceeași masă pe miniștrii apărării celor mai puternice națiuni militare europene, cele mai mari puteri militare europene și principalii contributori la bugetele de apărare. Scopul acestui format este triplu: coordonarea sprijinului acordat Ucrainei, găsirea unei soluții la retragerea treptată a SUA din Europa și impulsionarea dezvoltării proiectelor comune de apărare.

Citește șiUn consilier al Kremlinului anunță când ar urma să fie reluate discuțiile trilaterale cu Ucraina și SUA privind un acord de pace

NATO este pe punctul de a organiza un summit extrem de important, care va avea loc în perioada 7-8 iulie la Ankara. Înainte de acest eveniment crucial, are loc o reuniune a celor mai importanți membri europeni ai Alianței.

Discuțiile purtate în cadrul E5 au avut drept scop și continuarea a ceea ce Macron a denumit „momentul Évian”, o trimitere clară către reuniunea G7, unde unitatea liderilor a fost evidentă, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina și presiunile exercitate asupra Rusiei pentru a purcede la negocieri de pace substanțiale, după cum a relatat și președintele american Donald Trump.

Potrivit declarațiilor lui Macron, procesul demarat la summitul G7 de la Évian a cunoscut o continuare la Consiliul European desfășurat săptămâna trecută și urmează să fie reluat la summitul NATO de la Ankara, după care va avea loc reuniunea «Coaliției celor dispuși» menită să sprijine Ucraina și să ofere garanții de securitate.

„Procesul început la summitul G7 de la Évian a continuat la Consiliul European de săptămâna trecută și va continua la summitul NATO de la Ankara, urmat de «Coaliția celor dispuși» în sprijinul Ucrainei și al garanțiilor de securitate”

, a afirmat Macron după summit.

Viitorul ajutor acordat Ucrainei a fost subiectul discuțiilor purtate de coaliția celor dispuși în contextul unui posibil sprijin suplimentar.

În ciuda unei crize politice care a izbucnit la Londra după ce Starmer a fost nevoit să demisioneze din funcția de prim-ministru sub presiunea Partidului Laburist, în urma rezultatelor slabe înregistrate la alegerile locale, Berlinul a decis să continue organizarea summitului E5.

Starmer și-a jucat un rol cheie în dezbaterile despre securitatea continentală, fiind co-președintele unei grupări informale, denumită „coaliția celor dispuși”, alături de Macron. Această coaliție are drept scop acordarea de asigurări de securitate și promisiuni militare într-un potențial acord de pace viitor cu Ucraina.

Însă, rămâne neclar în ce măsură această abordare va fi menținută în continuare de către cel care îi va succede, probabil în funcție de evoluțiile viitoare de la Downing Street, Andy Burnham.

În cadrul acestei alianțe, Germania a fost plasată de Merz într-o poziție de co-lider, o funcție care ar putea căpăta o importanță și mai mare în cazul în care Marea Britanie se va confrunta cu o perioadă de instabilitate politică din ce în ce mai accentuată.

La începutul lunii, a avut loc o întâlnire între Macron, Starmer și Merz cu Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, în cadrul formatului E3.
Discuțiile s-au axat pe chestiuni legate de garanțiile de securitate și sprijinul militar oferit Ucrainei.
Printre subiectele abordate s-au numărat apărarea antirachetă și capacitățile de lovire la distanță.

Extinderea formatului de discuții a fost determinată de nemulțumirea exprimată de Italia și Polonia, care nu au primit o invitație la întâlnirea inițială, drept urmare, grupul a fost transformat în formatul E5, care include acum cinci mari puteri militare ale Europei.

Promotorii noului format consideră că E3 are o arie prea limitată, ținând cont de importanța strategică a Poloniei ca principal centru logistic pentru Ucraina.

Consolidarea componentei europene a NATO este în căutarea unei noi direcții, iar discuțiile recente de la Berlin au ridicat întrebări despre viitorul alianței. Întrebarea rămâne dacă aceste eforturi vor reuși să schimbe echilibrul de putere în regiune.

Într-o perioadă decisivă pentru Alianța Nord-Atlantică, la Ankara are loc o reuniune de vârf, NATO fiind confruntată cu nemulțumirea exprimată de Trump cu privire la presupusul sprijin european insuficient în conflictul cu Iranul.

Miercuri, Mark Rutte, în calitate de Secretar General al NATO, a avut o întrevedere cu Trump în cadrul unei inițiative diplomatice ample, scopul fiind atenuarea tensiunilor. De asemenea, el a luat parte, prin intermediul unei videoconferințe, la reuniunea liderilor de pe continentul european.

Simultan, prezența militară a Washingtonului în Europa se reduce gradual, fenomen care se reflectă nu numai în scăderea numărului de militari convenționali, ci și în retragerea anumitor capacități strategice critice, printre care se numără logistica, structurile de comandă și infrastructura militară.

Donald Tusk a afirmat că reuniunea în format E5 de la Berlin are drept scop confirmarea angajamentului celor cinci mari puteri militare europene de a apăra unitatea europeană și solidaritatea transatlantică.

„Suntem aici astăzi, în formatul E5, pentru a confirma că țările noastre vor proteja unitatea europeană și unitatea transatlantică”

Pete Hegseth, în funcția de secretar american al apărării, a lansat critici vehemente la adresa partenerilor din NATO, săptămâna trecută, solicitând în mod ferm ca Europa să-și intensifice eforturile pentru a-și asigura propria securitate.

La conferința de presă, Merz a accentuat angajamentele asumate de toate statele participante în ceea ce privește majorarea substanțială a bugetelor pentru apărare, considerând această decizie drept piatra de temelie a unei colaborări transatlantice echilibrate.

„fundamentul unei relații transatlantice mai echilibrate”

În cadrul reuniunii, E5 au decis să lucreze în strânsă coordonare pentru a face față provocărilor majore în materie de apărare, printre care se numără și progresele în armele cu rază lungă, apărarea aeriană și inteligența artificială.

Un consens clar a fost exprimat de către toate părțile cu privire la necesitatea ca Europa să își preia rolul activ în domeniul apărării și securității, reiterând angajamentul ferm față de consolidarea unei componente europene mai robuste în cadrul Alianței Atlantice.

„Suntem cu toții clar de acord că Europa trebuie să își asume responsabilitățile în domeniul apărării și securității, continuând ferm drumul spre o componentă europeană mai puternică în cadrul Alianței Atlantice”

, a afirmat Meloni.