MEDIAFAX, de 35 de ani, se află în centrul evenimentelor semnificative. În perioada post-decembristă a României, a jucat un rol esențial, oferind transmisiuni în timp real ale momentelor care au remodelat politica, societatea și viața cotidiană.
MEDIAFAX își consolida și mai mult rolul de sursă de informație în presa românească. Știrile agenției erau preluate tot mai frecvent de publicațiile vremii, în special în cazul evenimentelor externe cu implicații directe pentru România, într-o perioadă în care accesul la informație internațională era încă limitat.
În 1993, această schimbare urma să se reflecte în numeroase publicații ale epocii, care menționau MEDIAFAX în descrierile privind unul dintre cele mai semnificative scopuri ale României postcomuniste: apropierea de structurile europene.
Citește șiNorvegia ar putea investi în companii care produc arme nucleare. Schimbare majoră pentru cel mai mare fond suveran din lume
7 octombrie 1993 – România realizează un pas semnificativ în direcția apropierii de UE, devenind membră a Consiliului Europei.
În toamna 1993, România postcomunistă a înregistrat un pas semnificativ. Pe data de 7 octombrie 1993, țara s-a înscris în Consiliul Europei, o instituție paneuropeană dedicată democrației, drepturilor omului și statului de drept. Această hotărâre a fost concepută la începutul aceleiași luni: pe 4 octombrie 1993, Comitetul Miniștrilor a aprobat Rezoluția (93)37, care a invitat România să se alăture.
Pentru România, aderarea avea o puternică semnificație politică, în contextul în care țara ieșise cu doar patru ani înainte din regimul comunist, iar instituțiile democratice erau încă în proces de consolidare. Apartenența la Consiliul Europei însemna intrarea într-un sistem european în care respectarea drepturilor omului, democrația și statul de drept reprezentau repere fundamentale.
Procesul de aderare a generat, totuși, dispute interne. UDMR a ridicat îndoieli asupra unor puncte din inițiativa României, în special în legătură cu condițiile minorității maghiare. În această situație, formațiunea susținea, printre alte revendicări, recunoașterea minorității maghiare ca
factor întemeietor de stat
.
Un memorandum, în care se expunea poziția UDMR, a fost trimis către Catherine Lalumière, secretarul general al Consiliului Europei la acea vreme.
Reacția autorităților române a ajuns la public și prin MEDIAFAX, unde agenția a fost citată de presa din acea perioadă.
Un exemplu inițial este publicația Monitorul de Iași, care a adoptat reacția ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, din acea perioadă:
„Nu este greu de observat că preocuparea principală a autorilor materialelor (UDMR – n.r.) nu este situația sistemului judiciar din România sau a respectării standardelor europene pentru persoanele aparținând minorităților. Ele urmăresc, de fapt, un obiect politic, exprimat prin cererea de „recunoaștere a minorității ca factor întemeietor de stat”. Prevederea constituțională, potrivit căreia România este un stat național, este în accepția și formularea UDMR ≪inacceptabilă≫”, a fost reacția lui Meleșcanu apărută în Monitorul de Iași, citând MEDIAFAX.
Pe de altă parte, în a doua jumătate a lunii septembrie 1993, relațiile dintre București și Budapesta par să fie mult mai bune față de poziția UDMR. Gazeta de Nord-Vest a alocat, în numărul din 17 septembrie 1993, un spațiu generos știrilor scrise de MEDIAFAX, una dintre ele fiind chiar în legătură cu sprijinul pe care guvernul ungar îl acordă României privind intrarea în Consiliul Europei.
„În cadrul discuțiilor pe care le-a purtat cu premierul român, dl. Geza Jeszensky, ministrul afacerilor externe al Ungariei a precizat că executivul ungar va sprijini intrarea României în Consiliul Europei. Au fost analizate relațiile bilaterale și au fost trecute în revistă aspectele care pot contribui la îmbunătățirea relațiilor dintre cetățenii români și cei unguri”, se arată în știrea MEDIAFAX și citată de Gazeta de Nord-Vest.
În data de 30 septembrie 1993, Parlamentul României a aprobat legea care reglementează aderarea la Statutul Consiliului Europei, iar în primele zile ale lunii octombrie actul a fost promulgat.
Pe 7 octombrie 1993, România a devenit membră oficială a Consiliului Europei. În urma acestui eveniment, organizația a organizat o întâlnire de înaltă importanță la Viena, desfășurată pe 8-9 octombrie, la care a participat președintele României, Ion Iliescu.
În acest context, MEDIAFAX a fost menționat de presa vremii. Monitorul a difuzat, pe 7 octombrie 1993, o comunicare în care se detalia programul întâlnirii.
„Reuniunea la nivel înalt a Consiliului Europei (…) este, în viziunea purtătorului de cuvânt al MAE, dl. Dan Mircea Geoană, ”un moment de semnificație istorică”. (…) Ea va include un discurs al președintelui Ion Iliescu, sosit la Viena pentru certificarea admiterii României în Consiliul Europei. Cu ocazia reuniunii vor fi adoptate câteva declarații de principiu (…)”, este știrea MEDIAFAX apărută în ziarul Monitorul pe 7 octombrie 1993.
Chiar și în cadrul primei implicări a României în întâlnirile miniștrilor de externe ale statelor din Consiliul Europei, numele MEDIAFAX a rămas prezent.
„Purtătorul de cuvânt al MAE, Dan Mircea Geoană, a anunțat ieri, 27 octombrie, participarea șefului diplomației românești, dl. Teodor Meleșcanu, la cea de-a 23-a Reuniunea Ministerială de la Strasbourg. Prezența d-lui Meleșcanu la lucrările Consiliului Europei este prima de acest fel de la admiterea României în acest organism european. (…) Participarea românească la Strasbourg va da prilejul și unui moment festiv: ridicarea, în orele dimineții de 4 noiembrie, a drapelului românesc pe clădirea Consiliului Europei.”, este știrea apărută în numărul din 28 octombrie 1993 al ziarului Monitorul, când MEDIAFAX este citat.
În acea perioadă, denumirea MEDIAFAX se făcea vizibilă în presa vremii, fiind prezentă chiar în relatările care descriau primele momente ale participării României la noua sa organizație europeană.
În 1993, România a început primele faze de apropiere de Uniunea Europeană.
În 1993, România nu s-a restricționat la aderarea la Consiliul Europei, ci a realizat și alte pași semnificativi spre structurile europene. În februarie a aceleiași anii, a semnat Acordul European de asociere cu Comunitățile Europene și statele membre.
În cadrul documentului se defini, printre altele, condițiile pentru dialog politic, legături economice și comerciale, precum și colaborări în diverse sectoare. Aspectul central a fost faptul că în text se menționa,
În iunie 1993, la Copenhaga, Consiliul European a adoptat un principiu prin care statele asociate din Europa Centrală și de Est ar putea obține statutul de membru al Uniunii, condiționat de îndeplinirea criteriilor politice și economice necesare.
1993 și apogeul Caritas
În timp ce România se îndrepta spre instituțiile europene, în interiorul țării se desfășura una dintre cele mai impresive și dispute fenomene economice ale tranziției: Caritas.
În anul 1992, Ioan Stoica a pus bazele sistemului, care a început activitatea în Brașov și a fost ulterior transferat în Cluj-Napoca. În 1993, Caritas a înregistrat o expansiune masivă, devenind un fenomen de amploare națională.
Promisiunea era extraordinară pentru România acelor ani: banii depuși urmau să fie returnați înmulțiți de mai multe ori, într-un interval de câteva luni. Într-o societate afectată de inflație, de pierderea economiilor și de incertitudinea provocată de trecerea la economia de piață, promisiunea îmbogățirii rapide a atras un număr foarte mare de participanți.
Sistemul a devenit practic accesibil în vara 1993, iar Cluj-Napoca a fost punctul central al fenomenului. La casierile Caritas se formau cozi imense, iar persoane din diverse regiuni ale României veneau să doneze bani.
Toamna lui 1993 a fost punctul de cotitură. În septembrie, președintele Ion Iliescu avertiza public asupra sistemului și spunea că o schemă care promite asemenea câștiguri nu poate continua la nesfârșit.
În luna octombrie, dificultățile au devenit din ce în ce mai evidente. Caritas nu mai putea menține ritmul plăților, iar mecanismul care se baza pe intrarea permanentă a unor noi bani începuse să se blocheze. Se preconiza că întregul sistem ar ajunge în colaps, iar falimentul oficial ar fi declarat peste un an mai târziu.
MEDIAFAX, în plin fir de evenimente
În anul 1993, România se prezenta în două aspecte distincte. În primul rând, țara își făcea progrese către instituțiile europene și își întărea direcția spre valorile democratice occidentale. În același timp, societatea se afla în mijlocul uneia dintre cele mai grele etape ale tranziției, în care aspirația unei existențe mai bune se amesteca cu inflația, incertitudinea și fenomene economice precum Caritas.
În anul 1993, MEDIAFAX a consolidat poziția sa. Agenția nu se limită la a descrie evenimentele care transformau România, ci se făcea din ce în ce mai activă în mass‑media contemporană. Articolele publicate de aceasta erau citate de publicații naționale
Începând cu negocierile și inițiativele care au precedat aderarea României la Consiliul Europei și continuând până la primele participări oficiale la întâlnirile organizației, MEDIAFAX a fost implicat în fluxul informațional care conecta locul evenimentului cu redacțiile din întreaga țară.
MEDIAFAX nu s-a limitat doar la raportarea istoriei recente. De la început, a fost prezent în centrul evenimentelor care au marcat prima pagină a ziarelor, au inaugurat jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
Din locul incidentului, informația a fost transmisă către redacții, iar prin intermediul mass-media a ajuns la milioane de persoane.
35 de ani au adunat mii de zile de știri de ultimă oră, milioane de informații transmise și o colecție de reportaje care ilustrează transformările României.
Acest moment marchează 35 de ani în care Mediafax a rămas prezent.
În inima evenimentelor. În inima istoriei.
COMENTARII / 0