Potrivit mai multor surse citate de postul public de radio Danmarks Radio (DR), trupele militare daneze dislocate în Groenlanda erau pregătite să angajeze eforturi de apărare a insulei, în pofida conștientizării generale că nu ar fi putut face față unei ofensive lansate de SUA.
În luna ianuarie a acestui an, un grup de soldați danezi a sosit în Groenlanda, într-un moment de tensiuni crescute între Danemarca și administrația prezidată de Donald Trump. La sosire, militarii au transportat explozibili cu scopul de a putea distruge diverse infrastructuri, printre care pistele de aterizare din localitățile Nuuk și Kangerlussuaq.
În scopul prevenirii unei potențiale debarcări a trupelor militare americane pe insulă, Donald Trump fiind ipotetic decis să ocupe Groenlanda prin mijloace militare, diverse surse guvernamentale, militare și din serviciile de informații au dezvăluit detalii postului public Danmarks Radio (DR).
Citește șiCea mai mare piață de droguri de pe darknet, administrată de un bărbat de 31 de ani: 600.000 de clienți din întreaga lume
În plus, trupele au transportat și pungi de sânge, cu scopul de a asigura asistență medicală promptă celor răniți, în scenariul unui posibil conflict.
În luna ianuarie, un grup de oficiali care au avut o discuție cu un post de radio din Danemarca și-au exprimat frica de un posibil atac al Statelor Unite asupra Groenlandei în orice moment.
Temerile în Danemarca au fost declanșate de operațiunea americană care are loc în Venezuela.
La puțin timp după ce Donald Trump a fost ales în fruntea Statelor Unite, au demarat negocieri privind crearea unei alianțe europene consolidate care să poată face față solicitărilor americane cu privire la Groenlanda, Copenhaga căutând sprijin din partea Parisului, Berlinului și a orașelor capitale din regiunea nordică.
În urma escaladării tensiunilor, negocierile au progresat rapid. Un înalt funcționar francez care a avut o conversație cu DK a declarat că Franța era pregătită să contribuie cu câteva sute de militari, sau chiar cu un număr mai mare, DK fiind informat despre această ofertă.
Sprijin suplimentar a fost oferit de la bun început de către Germania și de alți parteneri.
În anul 2026, era preconizat ca trupele să ajungă în Groenlanda. Însă, la începutul lunii ianuarie a acelui an, evenimentele au luat o turnură care a impus o reacție rapidă din partea guvernului danez, ducând la o accelerare a procesului de desfășurare a soldaților în zonă.
La 3 ianuarie 2026, într-o dimineață care a rămas gravă în amintirea lor, opt surse ale DR relatează un eveniment care a jucat un rol crucial: vestea că Statele Unite au lansat un atac împotriva Venezuela, în urma căruia președintele în funcție a fost înlăturat.
În zonă se află militari, avioane de luptă echipate cu armament puternic, precum și o navă militară aparținând Franței.
În perioada următoare, un grup de comandă avansată alcătuit din militari din Danemarca, Franța, Germania, Norvegia și Suedia a fost deplasat inițial la Nuuk și Kangerlussuaq.
Forța principală a sosit ulterior, alcătuită din efectivele Regimentului Dragoon din Holstebro, trupe de elită provenind din Jægerkorps și vânători alpini francezi, specializați în operațiuni militare în terenuri muntoase și reci.
În paralel, o navă de război din Franța și avioane de luptă din Danemarca au fost relocate în direcția Atlanticului de Nord.
Potrivit informațiilor obținute de la șase surse, obiectivul desfășurării de trupe în Groenlanda a fost acela de a provoca o reacție agresivă semnificativă din partea americanilor, în scenariul în care Donald Trump ar fi intenționat să procedeze la o ocupare militară a teritoriului.
În scenariul unui posibil atac din partea SUA, militarii danesi erau pregătiți să riposteze cu muniție la dispoziție, relatează DK. De asemenea, aeronavele de luptă F-35 daneze, deplasate rapid spre nord, erau echipate cu armament puternic.
Nimeni nu a crezut că ar putea fi o rezistență eficientă împotriva unui posibil atac american, potrivit surselor de la DR.
Potrivit unui reprezentant al Ministerului Apărării din Danemarca, scopul urmărit era majorarea cheltuielilor suportate de americani, costurile fiind un factor cheie în această strategie.
O întrebare care mi-a provocat o mare bucurie că nu a necesitat un răspuns a fost una pe care nu am fost nevoiți să o abordăm niciodată.
Această declarație a fost făcută în legătură cu un scenariu în care militarii danezi s-au confruntat cu o posibilă amenințare.
„O întrebare la care mă bucur foarte mult că nu a trebuit să răspundem”
În cadrul operațiunii desfășurate în exterior, apărătorii danezi au desfășurat o manevră denumită „Arctic Endurance”. Însă, potrivit unei surse de încredere din apărarea daneză, această acțiune nu a constituit un simplu exercițiu, ci mai degrabă o activitate extrem de serioasă care a necesitat o abordare deosebită.
Surse din sectorul apărării au declarat că, spre deosebire de manevrele militare standard, care au drept obiectiv consolidarea capacităților alături de partenerii internaționali, transportul de sânge și materiale explozive nu reprezintă o practică obișnuită.
Acest scenariu, dimpotrivă, reprezintă o parte integrantă a protocolului de pregătire pentru un potențial atac.
Ancheta nu a putut stabili dacă partenerii europeni ar fi intervenit în cazul unui conflict izbucnit între trupele americane și Groenlanda.
Un înalt oficial german a exprimat ușurarea că nu a fost nevoit să ofere un răspuns la o întrebare foarte delicată, declarând: „Mă bucur foarte mult că nu a fost cazul să răspundem”.
COMENTARII / 0