Moldova abținută la votul ONU privind noua hartă a lumii; MAE explică

Pe 4 septembrie, Adunarea Generală a ONU a aprobat o rezoluție care promovează eliminarea treptată a proiecției Mercator în favoarea unor hărți ce prezintă cu mai mare acuratețe suprafețele continentelor, în special a Africii, iar acest aspect a constituit motivul principal al adoptării rezoluției.

În cadrul votului, 164 de națiuni au exprimat susținere pentru document, în timp ce șase au optat pentru abținere. Statele Unite s-au poziționat împotriva propunerii, iar delegatul american a susținut că rezoluția este inutilă.

Republica Moldova a ales să se abțină de la vot.

Citește șiRusia și Ucraina au convenit cel mai mare schimb de prizonieri de război, după discuțiile din Abu Dhabi mediate de SUA

Critici aspre au fost exprimați de Kiev în urma votului, deoarece noua hartă prezintă peninsula Crimea, sub ocupație rusească, în calitate de distinctă de Ucraina.

Printre cele șase țări care s-au abținut la vot, Republica Moldova a fost una dintre ele.

„Cu referire la votul exprimat la 4 septembrie, în cadrul Adunării Generale a ONU, asupra rezoluției „Correct the map”, prezentată de Togo în numele Grupului African, precizăm că abținerea Republicii Moldova nu a vizat obiectivele de fond ale rezoluției, pe care le considerăm legitime. Poziția noastră a ținut cont de preocupările exprimate de Ucraina privind posibila instrumentalizare politică a unor reprezentări cartografice, inclusiv în raport cu teritoriile ucrainene temporar ocupate”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova, potrivit Ziarul de Gardă. 

Reprezentanții ministerului au explicat faptul că decizia de a se abține de la votul pentru rezoluție a fost luată în contextul poziției constante a Chișinăului de a susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional.

„Republica Moldova a ales să fie solidară cu Ucraina, în deplină concordanță cu poziția sa consecventă de susținere a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional”, a subliniat MAE de la Chișinău.

România a votat în susținere a rezoluției.

În același timp, rezoluția a generat nemulțumiri în Kiev, în timp ce România a susținut inițiativa prin votul său favorabil.

„România a votat în favoarea rezoluției Adunării Generale a ONU care promovează o reprezentare mai exactă a lumii pe hărți. Hărțile corecte modelează modul în care vedem lumea. Schimbarea hărții schimbă modul în care percepem și înțelegem lumea”, a spus ministra interimară de Externe, Oana Țoiu.

„Corectarea distorsiunilor istorice din modul în care reprezentăm lumea ne poate ajuta, de asemenea, să o vedem într-un mod mai fidel realității. Dar tocmai pentru că hărțile ar trebui să fie consecvent exacte – Africa este mult mai mare decât a fost prezentată anterior, iar Crimeea este în Ucraina”, a mai spus Țoiu.

Ce înseamnă votul adoptat la ONU

Rezoluția adoptată în săptămâna precedentă susține treptat înlocuirea proiecției Mercator cu reprezentări ale suprafețelor mai exacte; printre modelele promovate se găsește proiecția Equal Earth, realizată în 2018.

Defectul cartografic al hărții Mercator apare din modul în care suprafața sferică a Pământului este proiectată pe un plan.

În anul 1569, cartograful flamand Gerardus Mercator a introdus proiecția, având ca scop inițial facilitarea navigației maritime. De-a lungul timpului, modelul s-a răspândit și a evoluat, devenind una dintre cele mai recunoscute reprezentări ale globului.

Distorsiunile sunt semnificative. Zonele aflate la latitudini înalte apar excesiv mari, în contrast cu suprafețele situate în apropierea Ecuatorului, care se prezintă mai mici decât dimensiunile lor reale.

În acest context, comparația dintre Africa și Greenland revine în atenție, deoarece pe hartă cele două teritorii par să aibă dimensiuni egale. În realitate, însă, suprafața Africii este de aproximativ 14 ori mai mare decât cea a Groenlandei.

Cu toate acestea, se poate sublinia că decizia luată în New York nu implică dispariția imediată a hărților Mercator. Rezoluțiile similare adoptate de Adunarea Generală nu au caracter obligatoriu, prin urmare statele și instituțiile nu sunt obligate să adopte exclusiv noua reprezentare și nu le este interzis să continue utilizarea proiecției Mercator.