Regiunea de coastă a Bretaniei este cunoscută pentru colinele sale împădurite, falezele verticale și plajele cu nisip moale care se extind pe numeroși kilometri.
În perioada recentă, totuși, nisipul a început să fie acoperit în anumite zone de un strat verde de alge cu miros urât.
Specia Ulva Armoricana a reușit să invadeze întinse suprafețe de plajă,
emanând în atmosferă hidrogen sulfurat, un compus gazos toxină care, la concentrații crescute, provoacă paralizie a funcțiilor respiratorii și poate avea efecte letale.
De-a lungul coastelor Bretaniei, avertizări galben-roșii au devenit o prezență din ce în ce mai frecventă în ultimii ani.
În anumite situații, plajele sunt temporar interzise publicului.
În timpul sezonului cald, tractoare sunt mobilizate pentru a înlătura rapid mii de tone de alge de pe litoral, înainte ca acestea să intre într-un proces de putrezire.
Extinderea alarmantă a fenomenului natural continuă să aibă loc, Ulva Armoricana fiind denumită un „monstru” de către Alix Levain, antropolog social în cadrul Centrului Național Francez pentru Cercetare Științifică.
În urma acestui proces, se înregistrează modificări ale peisajului și scăderea biodiversității, ceea ce a stârnit sentimente de furie, frustrare și rușine în rândul locuitorilor.
Citește șiExpulzarea a doi delegați iranieni la ONU din Statele Unite
„monstru”
, a declarat Alix Levain pentru The Guardian.
De trei decenii, un număr nedeterminat de bărbați și-a pierdut viața în timp ce îndepărta algele de pe litoral. 1989 rămâne un an de referință pentru astfel de incidente fatale. În 2011, un număr de 36 de porci mistreți au fost găsiți fără viață, împrăștiați printre vegetația marină. Aceste alge au devenit cunoscute în presa din Franța sub numele de „algele ucigașe”.
Creșterea alarmantă a algelor are drept cauză principală concentrația crescută de nitrați în apă, rezultat direct al utilizării masive de îngrășăminte chimice și furaje bogate în azot în sectorul agricol. Nivelurile de concentrare ale gazelor toxice precum hidrogenul sulfurat sunt deosebit de ridicate în zonele afectate.
Pentru a nu declanșa un scandal național, autoritățile locale au încercat să păstreze anumiți factori sub închis.
Regiunea Bretania constituie 5% din teritoriul național francez și găzduiește mai mult de jumătate din totalitatea exploatațiilor porcine ale țării. Este considerată una dintre principalele zone agricole ale Franței.
De două decenii și jumătate, instanțele franceze au fost sesizate în repetate rânduri, în special de către organizații neguvernamentale care militează pentru protecția ecosistemelor, cu privire la chestiunea algelor.
Planurile guvernamentale pentru abordarea acestei situații au fost supuse unor critici vehemente, acestea fiind considerate ineficiente și excesiv de complicate.
Au fost propuse multiple strategii de către guvernul francez, dar toate s-au dovedit a fi inadecvate pentru rezolvarea problemei.
1989-2016 a fost perioada în care un număr de persoane au decedat pe litoralul din Bretania, printre care s-au numărat și unii care se deplasaau pe jos sau care se ocupau cu curățarea algelor de pe nisip cu ajutorul tractoarelor. În alte cazuri, oamenii au pierdut pur și simplu cunoștința ori au intrat într-o stare de inconștiență, pentru ca ulterior să fie readuși la viață la spital.
Inițial, cazurile au fost încercate a fi ascunse de către autoritățile locale, însă odată ce detaliile unui incident din 2009 au fost făcute publice, misterul algelor ucigașe a devenit un subiect de scandal la nivel național.
La acea vreme, Francois Fillon, care ocupa funcția de premier al Franței, a decis să-și întrerupă vacanța pentru a se deplasa pe plaja din Saint-Michel-en-Greve.
„Statul își va asuma toată răspunderea”
, a declarat el în acea ocazie.
Francois Fillon a promis, de asemenea, alocarea de fonduri necesare pentru combaterea extinderii acestor alge și prezentarea unui plan de acțiune detaliat.
Obiectivele planului includeau curățarea plajelor și descompunerea algelor într-o manieră sigură.
În ciuda incidentelor anterioare, chestiunea algelor a rămas în mare parte neglijată de către autoritățile franceze.
În anul 2011, un număr semnificativ de mistreți au fost găsiți fără viață pe o plajă din regiunea Bretania.
Rezultatele autopsiei au indicat că sursa deceselor a fost reprezentată de gazele emanate de către alge.
Nicolas Sarkozy, în calitate de președinte, a luat o poziție fermă împotriva celor care susțineau necesitatea îndepărtării algelor, etichetați de el drept ecologiști extremi.
Numeroase interese economice erau pe punctul de a fi afectate, în special în sectoarele turismului și agriculturii.
Un mediu propice dezvoltării acestor alge a fost identificat. Conditiile care favorizează creşterea lor au fost semnalate în anumite regiuni. Locuitorii din Bretania se confruntă cu o situaţie alarmantă.
Procesul de reproducere al Ulva Armorica se realizează prin fragmentare: bucăți din alge sunt desprinse de valuri și ulterior se dezvoltă și se răspândesc, ducând la așa-numitul fenomen de înflorire algală.
În regiunea Bretania, estuarele de pe coastă se caracterizează prin adâncimi reduse, lățimi restrânse și protecție față de curenții marini puternici, constituind astfel mediul perfect pentru dezvoltarea acestor tipuri de alge.
Expunerea prelungită la vapori de hidrogen sulfurat, chiar și în cantități reduse, poate provoca oboseală și crize de astm. Inițial, aroma degajată este similară cu mirosul de ouă putrezite. În situațiile în care concentrația este suficient de mare pentru a impune închiderea plajelor, mirosul devine de nesuportat.
Pierre Philippe, medic specialist în medicina de urgență pensionat, a atras atenția asupra riscului reprezentat de aceste alge de mai bine de trei decenii pe litoralul Bretaniei.
La niveluri și mai ridicate de concentrare, fenomenul poate duce la anestezierea simțului olfactiv, după cum a explicat el.
În cazul unei concentrații de 50 ppm (părți pe milion), situația devine alarmantă deoarece organismul nu mai detectează prezența unui aer nociv.
Simptomele se agravează odată cu creșterea concentrației, astfel încât la 100 ppm pot apărea durerile de cap.
Expunerea la niveluri de până la 250 ppm poate duce la leziuni pulmonare.
În condiții de 500 ppm, prezența hidrogenului sulfurat în aer poate avea efecte letale.
Condițiile atmosferice și cantitățile enorme de alge moarte sunt factorii care contribuie la formarea unor concentrații periculoase de gaze toxice. Atunci când aceste mase uriașe de alge se descompun, gazul prins în ele este eliberat, ceea ce poate duce la acumulări de gaze toxice în anumite zone. În mod special, în regiunile mai greu accesibile, precum cele din jurul stâncilor sau în apropiere de gura de vărsare a râurilor, se pot aduna cantități mari de alge, ceea ce crește riscul de acumulare a gazelor toxice. Pe plajele curățate în mod regulat, astfel de acumulări sunt puțin probabile.
În 2008, un fenomen de proliferare a algelor a avut loc în zona de coastă Qingdao din China, afectând o suprafață de 13.000 de kilometri pătrați.
În diverse regiuni ale lumii, printre care Australia, Spania, Italia, Tunisia și SUA (în special statul Rhode Island), fenomenul algelor reprezintă o preocupare.
Însă, până în prezent, numai în Bretania s-a înregistrat un caz letal datorat gazului toxic emanat de aceste alge.
COMENTARII / 0