Moscova amenință Republica Moldova din cauza trupelor rusești

Se inițiază un element

ad.id primește valoarea ‘AdSense’.

Elementul ad își modifică proprietatea className la valoarea ‘AdSense’.

Citește șiPanama: cutremur de 7,6, alertă tsunami pentru America Latină

ad.style.display = ‘block’;

Se setează proprietatea position a obiectului ad la valoarea ‘absolute’, rezultând în codul ad.style.position = 'absolute';.

Linia de script setează proprietatea ad.style.top la valoarea ‘-1px’.

ad.style.height = ‘1px’;

document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3902869″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/moldova/un-atac-impotriva-federatiei-ruse-moscova-ameninta-direct-republica-moldova-din-cauza-trupelor-din-regiunea-separatista-transnistria-3902869″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/moldova”}

Viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, acuză autoritățile Republicii Moldova că își intensifică politica îndreptată împotriva Rusiei și că urmează „directivele Bruxelles-ului”. Oficialul rus susține că restricțiile impuse diplomaților ruși, dar și măsurile adoptate față de presa și instituțiile ruse din Republica Moldova reprezintă acțiuni ostile care vor primi un răspuns din partea Moscovei.

„Am observat în repetate rânduri că Chișinăul oficial a pierdut chiar și aparența de independență și urmează orbește directivele Bruxelles-ului, în primul rând, pe cele îndreptate împotriva Rusiei”, a declarat viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, într-un interviu pentru TASS.

El a subliniat că toate acțiunile de natură ostilă vor primi răspunsuri adecvate, având în vedere principiul reciprocității.

Din această perspectivă, autoritățile din Republica Moldova doresc să elimine complet orice legătură cu țara noastră din cadrul spațiului socio-politic, la orice preț. Pentru a atinge acest obiectiv, guvernul din Chișinău a limitat funcționarea presei ruse și a publicațiilor în limba rusă, a inițiat măsuri represive împotriva susținătorilor politici care urmăresc restabilirea unui dialog constructiv cu Rusia și a încercat să restrângă cât mai mult contactele dintre cele două țări în domeniile economice, științifice, educaționale, culturale și umanitare.

În acest cadru, se observă clar că liderii moldoveni sunt iritați de activitatea zilnică a diplomației noastre, a cărei misiune este să promoveze cooperarea reciproc avantajoasă dintre Rusia și Moldova și să consolideze relațiile tradiționale prietenoase dintre popoarele celor două state. Galuzin a subliniat că provocările împotriva personalului ambasadei ruse, a curierilor diplomatici și a oficialilor au început odată cu ascensiunea la putere a forțelor pro-occidentale și anti-ruse în Republica Moldova în 2020-2021.

El a subliniat de asemenea că „Republica Moldova a început să recurgă la provocări împotriva personalului ambasadei noastre, a curierilor diplomatici ruși și a oficialilor după ce forțele pro-occidentale și anti-ruse au ajuns la putere în 2020-2021. Partea moldovenească a impus cote privind numărul de angajați ai ambasadei și au existat cazuri repetate în care diplomații noștri au fost expulzați, cărora li s-a refuzat acreditarea, reținuți și împiedicați să treacă frontiera. Firește, în conformitate cu principiul reciprocității, toate aceste acțiuni ostile au primit și vor continua să primească răspunsuri adecvate”.

Din păcate, partea moldovenească continuă să evite conversația diplomatică civilizată în toate domeniile problemelor referitoare la fluxul transfrontalier dintre cele două națiuni, sublinează el.

În cadrul declarației, oficialul rusesc a abordat și condițiile trupelor ruse prezenți în zona separatistă Transnistria:

O ofensivă asupra Federației Ruse

„În condițiile actuale, apreciem că riscurile unor provocări armate directe din partea Kievului și a autorităților Republicii Moldova împotriva Transnistriei sunt reduse. Totuși, acestea nu pot fi excluse complet.

În pofida asigurărilor sistematice oferite de oficialii moldoveni privind intenția de a soluționa pe cale pașnică problema transnistreană, nu poate să nu provoace îngrijorare faptul că Chișinăul continuă să își intensifice cooperarea cu Kievul, cu NATO și cu statele membre ale Alianței. Conducerea Republicii Moldova și regimul de la Kiev trebuie să înțeleagă că o agresiune armată împotriva malului stâng al Nistrului, unde locuiesc peste 220 de mii de cetățeni ruși, va avea consecințe catastrofale pentru agresorii înșiși.

După cum am menționat de mai multe ori, astfel de acțiuni necurate și neresponsabile vor fi recunoscute de către noi, în conformitate cu dreptul internațional, ca un atac asupra Federației Ruse și nu vor lăsa loc pentru un răspuns nejustificat și tardat. Pentru a garanta protecția sigură a cetățenilor ruși din Transnistria, a Grupului Operativ al Trupelor Ruse și a contingentului nostru de menținere a păcii, vom recurge la toate instrumentele pe care le deținem, fără îndoială.

Suntem pregătiți pentru orice evoluție a situației

– a declarat Mihail Galuzin.

Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău a încheiat oficial activitatea la începutul lunii iulie 2026. Ambasada Federației Ruse a declarat că anumite activități culturale vor continua prin intermediul secției de cultură. În trecut, a circulat ideea că instituția ar putea muta sediul pe teritoriul regiunii transnistrene separatatiste.

Argumentele Chișinăului

Chișinău susține că restricțiile impuse anumitor surse media se justifică prin necesitatea de a apăra spațiul informațional și securitatea națională. Autoritățile din capitală afirmă că măsurile împotriva unor publicații și platforme online au fost luate în contextul intensificării interferențelor informaționale, în special după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Conform declarațiilor oficiale, în perioada stării de urgență, au fost blocate aproximativ 75 de resurse online care difuzează informații false sau mesaje ce incită la ură, dezordine în masă sau la război, transmite TVRMoldova

În martie 2022, autoritățile au interzis retransmiterea unor emisiuni realizate în țări ce nu au ratificat Convenția Europeană a televiziunii transfrontaliere. În luna decembrie a acelui an, licențele de difuzare ale a șase servicii media au fost suspendate, motivându‑se această decizie pe baza riscurilor de dezinformare și a încălcărilor identificate de Consiliul Audiovizualului.

În ce privește explulzarea diplomaților ruși, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a justificat aceste expulzări prin acuzații de spionaj, ingerință în afacerile interne, activități incompatibile cu statutul diplomatic și încălcarea suveranității Republicii Moldova, nu prin simplul fapt că diplomații erau ruși.

În legătură cu închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură, instituția respectivă a pus în pauză activitatea ca rezultat al dronelor rusești care au căzut în teritoriul Republicii Moldova.

googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428473535-0”); });