Acest gest scoate în evidență creșterea vizibilității pe care simbolurile religioase și cele istorice o dețin în discursul războiului.
Fragmentul din rămășițele lui Donskoi a ajuns pe front la începutul lunii septembrie și este transportat între unități militare din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, potrivit CNN. Relicva ar proveni din mâna dreaptă a cneazului, despre care reprezentanții structurii militare a Patriarhiei Moscovei afirmă că este chiar mâna cu care acesta și-ar fi mânuit sabia în urmă cu peste șase secole.
Citește șiNorvegia ar putea investi în companii care produc arme nucleare. Schimbare majoră pentru cel mai mare fond suveran din lume
„Sfântul comandant”
apelat în sprijinul soldaților ruși
Biserica Ortodoxă Rusă îl prezintă pe Dmitri Donskoi ca un
„sfânt comandant”
și susține că relicva sa are rolul de a oferi sprijin spiritual trupelor.
Mitropolitul Vladimir, figura de conducere ortodoxă adusă de Rusia în Donețk și Mariupol, a declarat că relicva va sprijini soldații și populația să-și mobilizeze puterile spirituale și fizice pentru a obține victoria împotriva inamicului.
Donskoi nu reprezintă singura figură medievală menționată în acest context; relicve asociate cu cneazul Alexandr Nevski, alt conducător transformat într-un simbol al tradiției militare ruse, au ajuns la militari mai devreme în acest an.
Conform raportului de la Reuters, piesa atribuită lui Donskoi a ajuns în regiunea frontului din Donețk, unde a fost onorată militari prin ceremonii cu conotații religioase și militare.
Relicvele au fost descoperite în Kremlin.
Rămășițele atribuite lui Dmitri Donskoi au fost descoperite în august, în timpul lucrărilor de restaurare desfășurate la Catedrala Arhanghelului din Kremlin.
Președintele Vladimir Putin a descris recuperarea lor drept o descoperire „absolut unică”, în timp ce patriarhul Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, a vorbit despre un semn special al providenței divine.
Încărcarea relicvelor către front se aliniază cu o tradiție religioasă veche, însă modul în care acestea sunt folosite în războiul de astăzi este perceput diferit de specialiști și clerici care au fost intervievați de CNN.
Cercetătorul Sergei Chapnin, de la Centrul pentru Studii Creștin-Ortodoxe al Fordham University, consideră că Biserica și statul rus au ajuns la un nivel foarte ridicat de apropiere. El descrie asocierea dintre figura lui Donskoi și actualul conflict drept un „mit mobilizator”, menit să lege diferite epoci istorice și să întărească ideea prezentată de Moscova că Rusia se apără, în loc să fie agresorul.
În interiorul lumii ortodoxe, critici se manifestă.
Există, totuși, și voce clericală care contesta această utilizare a simbolurilor religioase. Preotul și istoricul Alexander Zanemonets, născut în Moscova și plecat definitiv din Rusia după invazia Ucrainei, susține că acțiunea constituie o exploatare a creștinismului în scopuri patriotice.
CNN indică faptul că credința se manifestă și în rutina zilnică a unor soldați aflați pe front. Ex-și soldați în prezent din Rusia, intervievați sub garanția anonimatului, au povestit despre biserici temporare, rugăciuni pre-misiune și preoți care vizitează unități și spitale. Un soldat din zona Zaporojie a menționat că posibilitatea de a conversa cu un preot sau de a atinge un obiect sacru reprezintă un sprijin moral semnificativ.
În același timp, influența instituțională a Bisericii Ortodoxe Ruse a crescut în timpul războiului, iar patriarhul Kirill și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru militarii ruși. La câteva zile după mobilizarea parțială decretată de Putin în septembrie 2022, Kirill afirma că militarul care moare îndeplinindu-și datoria face un sacrificiu care îi „spală” păcatele.
Războiul are și o puternică dimensiune religioasă instituțională. Biserica Ortodoxă a Ucrainei și-a proclamat independența față de Patriarhia Moscovei, iar această structură autocefală a fost recunoscută în 2019 de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.
COMENTARII / 0