Acoperit de zăpadă o mare parte a anului, Muntele Olimp, lăcaşul mitologic al celor 12 zei olimpieni ai Greciei antice, a captivat imaginaţia oamenilor de-a lungul mileniilor. Cu o altitudine de 2.918 metri, de la o bază situată practic la nivelul mării, grecii antici credeau că tronul lui Zeus, regele zeilor, se afla pe cel mai înalt dintre vârfurile sale stâncoase, adesea învăluite în ceaţă. Acum, grecii din zilele noastre speră ca acest munte, cel mai înalt al ţării lor, să fie inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Potrivit sâmbătă, agenția Associated Press, citată de News.ro, a raportat că Muntele Olimp ar putea fi înscris ca sit mixt, atât cultural, cât şi natural. Această propunere va fi analizată la reuniunea Comitetului Patrimoniului Mondial, care se desfășoară în Busan, Coreea de Sud, începând duminică și continuând până la 29 iulie.
Primarul localității Dion-Olympus, Evagelos Geroliolios, cu sediul în Litochoro, orașul principal situat la poalele muntelui, a afirmat:
Citește șiMai multe țări sunt pregătite să scoată petrol și motorină din rezervele strategice pentru a calma piața carburanților
„Muntele Olimp este viaţa noastră. Este locul în
Locul unde se află zeii
În mitologia greacă antică, puține situri pot revendica o importanță atât de majoră ca Muntele Olimp. Se spune că aici, Zeus și-a stabilit curtea după ce l-a depășit pe tatăl său, Cronos, într-un conflict de 10 ani ce a terminat dominația titanilor.
Interesul pentru Muntele Olimp ar putea fi reîmprospătat odată cu debutul în sălile de cinema, în această săptămână, al filmului „Odiseea” realizat de Christopher Nolan, o nouă versiune a epopeii lui Homer, în care vârful servește ca rezidență a lui Zeus și a zeilor olimpieni, influențând drumul lui Odiseu.
„Odiseea” a apărut în cinematografe. Ce spun șapte critici de film despre noul film epic al lui Christopher Nolan. „Capodoperă” și „Impunător ca un templu grec”
Actualitate
“Odiseea”
a debutat în cinematografe. Șapte critici de film își exprimă opiniile despre noul film epic al lui Christopher Nolan. Ei îl numesc
“Capodoperă”
și îl descriu ca un
“Impunător ca un templu grec”
.
În zona unor vârfuri mai joase ale Muntelui Olimp, săpăturile arheologice au adus la lumină un sanctuar în aer liber, cele mai vechi descoperiri datând din perioada elenistică, care a existat între 323 î.Hr. și 30 î.Hr. Conform primului proces de nominalizare a Greciei la UNESCO, se consideră că acest loc este cel menționat de Plutarch, care, în secolul al II-lea, a relatat procesiuni către unul dintre vârfurile Olimpului pentru sacrificii de animale aduse lui Zeus.
Muntele şi-a păstrat semnificaţia religioasă până în epoca creştină. Se consideră că o capelă situată pe vârful Profetului Ilie, la 2.803 metri, este cea mai înaltă capelă din lumea ortodoxă creştină. Cheile Enipeas ale muntelui adăpostesc ruinele unei mănăstiri fondate în 1542, iar o plimbare de aproximativ 20 de minute de acolo duce la Peştera Sfântă a Sfântului Dionisie, o capelă construită într-o peşteră din care izvorăşte un mic izvor, despre care se crede că are apă sfinţită.
Versanţii muntelui, care se întind aproape până la coastă, găzduiesc, de asemenea, o diversitate bogată de plante și animale, printre care și specii endemice. Comunitatea locală speră că această combinație de cultură, mit, frumusețe naturală și biodiversitate va conduce la recunoașterea muntelui ca sit al Patrimoniului Mondial.
„Este un loc pe care îl iubim. Este un loc pe care mulţi oameni din întreaga lume vin să-l vadă, să-l trăiască, să-l experimenteze. Vrem să-l protejăm”, a spus Geroliolios. Includerea pe lista UNESCO ar fi „un eveniment de mare anvergură, care depăşeşte nu doar graniţele locale, ci şi cele naţionale. Este ceva care priveşte întreaga lume. Este foarte important”.
Muntele Olimp se poate vedea din portul Salonic. Foto: Sakis Mitrolidis / AFP / Profimedia
În anul 2014, Grecia a inițiat procedura de recunoaștere a Muntelui Olimp ca sit al Patrimoniului Mondial, înscriindu-l pe Lista provizorie – etapă esențială în orice proces de nominalizare. Această listă provizorie reprezintă locul în care statele pot marca siturile pe care le pot propune oficial în următoarele 5 până la 10 ani.
Procesul de înscriere constă într-o analiză inițială, urmată de prezentarea unui dosar complet de candidatură, care este ulterior examinat pe o perioadă de 14 luni de către autoritățile consultative, printre care se găsesc Consiliul Internaţional pentru Monumente şi Situri (ICOMOS) și Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN).
În cadrul întâlnirii anuale a Comitetului Patrimoniului Mondial, recomandările provenite din organismele consultative sunt analizate, iar delegații din 21 de țări decid prin vot asupra siturilor propuse.
Muntele Olimp din Grecia nu pare să fie în fază finală de aprobare. Un element din agenda reuniunii din Busan arată că comitetul va trimite din nou candidatura către Grecia și va cere informații suplimentare.
Localnicii doresc ca splendoarea culturală și naturală a muntelui să-i asigure un loc în lista UNESCO și să stimuleze protecția intensificată a zonei.
Muntele Olimp a cauzat numeroase pierderi de viață
Locația sacrală a Zeilor atrage turiști și alpinisti din toate colțurile lumii. Deși nu este necesară experiența în alpinism tehnic pentru a ajunge la cresta, Muntele nu trebuie ignorat.
Din cauza combinației dintre vremea schimbătoare și terenul periculos, muntele a revendicat numeroase vieți. Cel mai recent deces s-a înregistrat pe 11 iulie, când un drumeț grec de 64 de ani a pierdut viața după ce a căzut pe un traseu. În luna mai, echipele de salvare au descoperit corpul unui spaniol de 25 de ani, la câteva zile după ce acesta a dispărut în timp ce încerca să ajungă pe vârf prin zăpadă.
„Trebuie să fii atent”, iar măsurile de siguranţă trebuie avute mereu în vedere, a spus un drumeţ grec, în vârstă de 32 de ani, care urca muntele pentru prima dată. „Dar, cu atenţie şi o bună organizare, nu este ceva de care să-ţi fie frică”.
COMENTARII / 0