Alianța Nord-Atlantică va implementa o soluție bazată pe inteligența artificială pentru consolidarea apărării Flancului Estic, care include și teritoriul României.
Această abordare inovatoare presupune crearea unei rețele integrate care să centralizeze datele furnizate de sateliți, drone și alte sisteme de supraveghere, distribuite în mai multe țări membre.
— Nu avem detalii
Obiectivul principal al acestui sistem este să permită identificarea rapidă a potențialelor amenințări, depășind astfel limitele capacităților actuale de detecție.
Citește șiMarco Rubio în Grecia, scandalul cu ambasadoara SUA Kimberly Guilfoyle
NATO își schimbă strategia de-a lungul flancului estic, abandonând exclusivitatea pe care o acordau anterior tancurilor, avioanelor de luptă și trupelor. În prezent, se construiește o vastă infrastructură digitală de securitate, alcătuită din mii de senzori, drone și sateliți, care integrează tehnologii de inteligență artificială. Scopul acestei noi abordări este să permită detectarea rapidă a oricărui atac îndreptat împotriva statelor membre ale alianței și să neutralizeze atacatorul înainte de a putea avansa în teritoriul Alianței. Această strategie a fost prezentată într-un articol publicat de Business Insider, care face parte din Rețeaua Globală de Reporteri Axel Springer, alături de BILD.
Inițiativa de descurajare a flancului estic este numele dat conceptului care urmează să fie implementat. Documente obținute de BILD, o publicație germană care, împreună cu Business Insider, face parte din Rețeaua Globală de Reporteri Axel Springer, menționează în mod explicit Rusia ca potențial adversar. Obiectivul este dublu: pe de o parte, să neutralizeze superioritatea Rusiei în ceea ce privește efectivele numeroase și avansurile rapide, iar pe de altă parte, să descurajeze Moscova de la lansarea unui atac de la bun început. Această abordare este denumită de NATO drept „descurajarea prin prevenire”. Viitoarea strategie se va sprijini pe sisteme dezvoltate de Palantir și alte companii occidentale de apărare de top.
NATO va implementa o strategie inovatoare care utilizează inteligența artificială pentru a crea o rețea extinsă capabilă să detecteze și să neutralizeze ținte. Această abordare este similară cu sistemul avansat dezvoltat de Rusia pentru a combate Ucraina. În cadrul acestei noi strategii, tehnologia va juca un rol crucial în identificarea și eliminarea amenințărilor.
Prima linie de apărare va fi asigurată de sisteme autonome, inclusiv drone de atac și turele cu mitraliere controlate de la distanță, care vor fi integrate în rețeaua de apărare a NATO.
O nouă Cortină de Fier este în curs de desfășurare.
NATO a înregistrat o extindere semnificativă a graniței sale comune cu Rusia odată cu aderarea Finlandei în anul 2023.
Granița estică a Alianței se desfășoară astăzi de la Finlanda, continuând prin Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, până în România, situată pe coasta Mării Negre.
Această frontieră include, de asemenea, granița cu Belarus, care este considerat un aliat apropiat al Rusiei.
Nu există declarații directe
În scopul consolidării apărării Alianței de-a lungul acestei linii, EFDI are ca obiectiv implementarea unui sistem complex care integrează senzori, drone, rețele de comandă și forțe militare convenționale.
NATO a mizat vreme de zeci de ani pe o strategie de descurajare bazată pe puterea coercitivă. Conceptul inițial prevedea ca, în cazul unei agresiuni rusești pe teritoriul alianței, forțele militare conventionale, alcătuite din tancuri, artilerie, avioane de luptă și trupe terestre, să intervină pentru a respinge ofensiva și a recupera ulterior teritoriile pierdute.
Deși aceste capacități conventionale vor continua să constituie fundamentul apărării NATO, anumite echipamente cheie vor rămâne esențiale, printre care tancurile Leopard 2 și M1 Abrams, lansatoarele de rachete HIMARS, artileria și avioanele de vânătoare F-35.
Un aspect inovator intervine sub forma unei protecții suplimentare, capabile să detecteze, să încetinească și să interacționeze cu forțele ostile, oferind astfel timp forțelor terestre tradiționale ale NATO să mențină intactă capacitatea de luptă și să intervină exclusiv atunci când situația devine critică.
Armata SUA are în vedere implementarea inteligenței artificiale pentru a-și consolida capacitățile militare pe Flancul Estic, inclusiv în România.
„EFDI nu înlocuiește tancurile, artileria, avioanele de vânătoare sau soldații”, a declarat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt al Armatei SUA pentru Europa și Africa.
Această inițiativă are drept scop sprijinirea forțelor militare tradiționale și oferirea de avantaje strategice comandanților în procesul decizional.
„Este concepută pentru a contribui la menținerea puterii lor de luptă și pentru a oferi comandanților mai mult timp și un avantaj în luarea deciziilor.”
Implementarea unei noi abordări strategice este în curs de desfășurare. NATO intenționează să utilizeze tehnologii avansate de inteligență artificială de-a lungul Flancului Estic, inclusiv pe teritoriul României, cu scopul de a combate eficient amenințările emanate de Rusia. Această inițiativă face parte dintr-un plan mai amplu de consolidare a securității în regiune.
„Rețeaua morții”
este denumirea atribuită acestei strategii inovative.
NATO are o abordare inovatoare pentru protecția frontierelor, care diferă semnificativ de conceptele tradiționale de fortificații și paznici. EFDI reprezintă o soluție de apărare avansată care se întinde pe întreg flancul estic al alianței, de la Finlanda până în România. În documentele oficiale, NATO descrie această infrastructură drept o „rețea a morții” sau „Kill Web”, o rețea digitală extrem de interconectată. Funcționarea acestei rețele este concepută astfel încât, dacă unul dintre noduri devine inoperant, celelalte să poată prelua imediat atribuțiile acestuia.
Flancul estic al NATO este monitorizat continuu prin intermediul unei rețele de mijloace de colectare a informațiilor, care cuprinde diverse tehnologii.
Toate aceste elemente lucrează împreună pentru a aduna date privind activitatea de-a lungul acestui flanc strategic.
Anterior, intervalul de timp necesar pentru focalizarea asupra unei noi ținte identificate era considerabil de lung.
De exemplu, un aparat de zbor fără pilot raporta inițial o țintă către sediul central de comandă, unde erau procesate informațiile înainte de emiterea unei directive de angajare a țintei, care era apoi transmisă unei formațiuni militare, precum o escadrilă, prin intermediul unor comandanți operaționali. Acest proces implica o perioadă de timp considerabilă.
Procesul implica emiterea unei directive de angajare a țintei care era transmisă unei formațiuni militare.
NATO va integra în viitorul apropiat informațiile strânse de toți membrii săi într-o platformă digitală unică, care va permite distribuirea lor instantanee.
Analiza în timp real a datelor va fi efectuată cu ajutorul inteligenței artificiale, permițând comandanților să creeze o imagine operațională comună într-un timp cât mai scurt posibil.
O nouă strategie de integrare a tehnologiilor avansate este așteptată să fie implementată, reunind soluții de la o serie de furnizori cheie din sectorul apărării, prin abordarea inovatoare a NATO, caracterizată printr-o arhitectură deschisă.
Sistemul Maven Smart System (MSS) dezvoltat de Palantir reprezintă un element esențial, funcționând ca „creier” AI al EFDI, procesând informații de la senzorii din diverse domenii și permițând luarea deciziilor într-un timp mai scurt.
Această inițiativă mai include tehnologii avansate, precum drona Merops AI produsă de Perennial Autonomy, și integrează capacitățile oferite de RTX, Rheinmetall, Saab, Lockheed Martin și Boeing, toate fiind interconectate prin rețeaua de bază de date EFDI într-o structură unitară de tip „senzor-to-shooter”.
Informații despre formațiuni blindate rusești detectate de drone vor fi supuse unei verificări rapide și detaliate prin încrucișarea cu imagini satelitare, date radar și informații furnizate de senzorii de pe sol. Ulterior, comandanții vor avea posibilitatea de a decide ce tipuri de arme — de exemplu, drone, artilerie, lansatoare de rachete sau alte arme — sunt cele mai potrivite pentru a fi folosite împotriva țintelor detectate. Selectarea armelor se va baza pe factori precum raza de acțiune a acestora, eficiența în lovirea țintelor aflate în mișcare sau a celor staționare, precum și importanța strategică a țintelor respective.
NATO a sintetizat strategia sa de operare în trei etape esențiale, care pot fi rezumate astfel:
„Vezi primul. Decide primul. Lovește primul.”
Primele care intră în luptă sunt mașinile.
O transformare majoră este preconizată în ceea ce privește linia frontului.
NATO are planuri de a utiliza sisteme autonome drept primă linie de apărare împotriva unei forțe ostile.
În cadrul unei zone avansate, dronele, roboții terestri, senzorii și alte sisteme autonome vor fi însărcinate să înfrunte inamicul înainte de sosirea trupelor convenționale.
NATO are în vedere o strategie defensivă inovatoare, care implică utilizarea de tehnologie avansată pentru a face față amenințărilor de pe Flancul Estic, inclusiv în România.
Obiectivul principal este de a reduce riscul de pierderi umane și de a păstra forțele de luptă ale Alianței într-o poziție de siguranță sporită.
Ideea este simplă: mașinile — nu soldații — ar trebui să absoarbă atacul inițial.
Prin implementarea acestei strategii, NATO vizează protejarea formațiunilor de luptă de pe linia frontului și economisirea timpului necesar pentru o ripostă eficientă.
Controlul teritorial se bazează în continuare pe prezența fizică a forțelor militare, după cum afirmă Blubaugh, care subliniază că, deși EFDI oferă timp și claritate,
„în cele din urmă, soldații, tancurile și aeronavele sunt în continuare necesare pentru a asigura și a menține controlul asupra teritoriului”
.
Învățăminte din conflictul ucrainean stau la baza noilor strategii. Experiența acumulată va fi folosită pentru consolidarea securității. Ucraina a oferit NATO informații prețioase. Acestea vor fi utilizate pentru consolidarea capacităților pe Flancul Estic. România va fi, de asemenea, vizată.
NATO integrează experiențele acumulate de forțele armate ucrainene în timp real, pe frontul activ, în noul său concept strategic, ca o consecință directă a conflictului din Ucraina.
Strategia de contracarare vizează completarea arsenalului convențional cu mii de drone low-cost, sisteme robotizate și senzori, în scopul compensării superiorității Rusiei în ceea ce privește capacitatea de mobilizare a unui număr mare de trupe și avansarea rapidă.
COMENTARII / 0