Orientul Mijlociu se confruntă cu o nouă incertitudine în ceea ce privește procesul de pace, după ce Iranul a anunțat că își va reexamina participarea la negocieri, potrivit declarațiilor Ministerului Afacerilor Externe al țării.
„În urma evenimentelor, trebuie să reevaluăm situația”
, se afirmă în poziția oficială.
Între timp, Donald Trump a avertizat că Iranul va fi obligat să suporte consecințele financiare ale schimbului de focuri care a avut loc noaptea trecută între cele două țări.
Acest nou episod de violență reînvie conflictul care își pune amprenta asupra regiunii încă de la sfârșitul lunii februarie, potrivit The Guardian.
Citește șiAtacuri cu rachete asupra Kievului la câteva ore după discuțiile de pace SUA-Rusia: cât de realistă e apropierea sfârșitului războiului
Statele Unite au inițiat o operațiune militară împotriva Iranului în primele ore ale zilei de miercuri, drept răspuns la presupusa doborâre a unui elicopter militar american de către forțele iraniene în zona strâmtorii Ormuz. Ulterior, Iranul a ripostat cu o serie de atacuri aeriene, afirmând că a țintit baze militare americane situate în Kuweit, Bahrain și Iordania.
Conflictul a cunoscut o escaladare fără precedent odată cu aceste atacuri reciproce, de la începutul lunii aprilie, când a fost instaurat armistițiul. De câteva săptămâni, dialogul de pace care vizează consolidarea armistițiului este în impas, fiind caracterizat prin recrudescențe periodice de violență, ambele tabere lansând atacuri limitate și acuzându-se reciproc de încălcarea armistițiului.
Esmail Baqaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Iran, a exprimat îngrijorarea că atacurile efectuate de SUA ar putea compromite procesul de negociere pentru o încetare a focului.
În opinia sa, Statele Unite ale Americii subminează eforturile diplomatice prin acțiunile lor și prin mesajele contradictorii transmise.
Baqaei a mai declarat că și Israelul are un impact negativ asupra procesului diplomatic prin încălcarea repetată a acordului de încetare a focului în Liban.
Reevaluarea situației curente a devenit imperativă după evenimentele care au avut loc în cursul nopții anterioare, a afirmat Baqaei.
„În urma evenimentelor din noaptea trecută, trebuie să reevaluăm situația… Orice proces diplomatic necesită un mediu minim de stabilitate”
a adăugat el.
Iranul se confruntă acum cu consecințele întârziatei sale decizii de a negocia, după ce a considerat prea mult timp oportunitatea unui acord extrem de avantajos, a declarat Trump.
Prețul acestei întârzieri va trebui suportat acum de către iranieni, a adăugat el.
or
Acum Iranul este nevoit să suporte costul procrastinării sale în ceea ce privește negocierea unui acord considerat foarte favorabil de către Trump.
Fostul președinte american a afirmat că iranienii au amânat prea mult această oportunitate.
Iranul a așteptat prea mult pentru a negocia un acord care ar fi fost excelent pentru ei
și acum va plăti prețul, a conchis el.
Președintele SUA a făcut o declarație surprinzătoare pe Truth Social, afirmând că puterea militară a Iranului este într-o stare deplorabilă.
„Armata iraniană este un dezastru total. O mare parte din ea, precum Marina și Forțele Aeriene, nici măcar nu mai există – au fost complet înfrânte. Iranul vorbește mult și nu face nimic. Bătăușul Orientului Mijlociu este MORT!!!”
Această afirmație a fost făcută într-un context în care Iranul a fost subiectul unor evenimente recente care au ridicat întrebări despre rolul său în regiune.
Deși a reiterat în mai multe rânduri posibilitatea reluării operațiunilor militare, președintele american nu a transformat aceste avertismente în acțiuni concrete de la aprilie, când a fost stabilit armistițiul.
De când a intrat în vigoare armistițiul, atacurile care au avut loc au fost relativ restrânse și caracterizate drept acțiuni izolate și strategic planificate, în contextul în care părțile implicate urmăresc consolidarea pozițiilor lor în cadrul procesului de negociere.
Reacția militară americană a avut loc noaptea trecută și a fost catalogată drept una „proporțională” ca răspuns la incidentul elicopterului, doi membri ai echipajului fiind ulterior salvați.
Statele Unite au confirmat că au vizat sistemele de apărare antiaeriană iraniene, stațiile de control la sol și bazele radar.
În urma evenimentelor, trebuie să reevaluăm situația
, a declarat Iranul, care a menționat că insula Qeshm și orașul portuar Sirik au fost atacate.
Totodată, mass-media iraniană a raportat explozii în orașul litoral Bandar Abbas.
Trump a afirmat, într-un interviu acordat ABC News, că răspunsul la situație ar trebui să fie unul extrem de ferm și puternic, subliniind că acesta este exact ceea ce se va întâmpla.
„Cred că reacția ar trebui să fie foarte fermă, foarte puternică, și exact asta este”
Iranul a răspuns la atacuri prin lansarea de rachete către bazele militare americane situate în Bahrain, Kuweit și Iordania.
Garda Revoluționară Islamică Iraniană a avertizat că este pregătită să riposteze într-un mod „zdrobitor și decisiv” în cazul unei noi agresiuni din partea SUA.
Armata americană a raportat că o majoritate covârșitoare a rachetelor și dronelor lansate de Iran a fost zădărnicită, neexistând informații imediate despre eventuale victime sau deteriorarea infrastructurii militare americane. De asemenea, Iordania, Kuweitul și Bahrainul au confirmat că proiectilele iraniene au fost interceptate cu succes.
La scurt timp înainte de intervenția militară a SUA, într-o declarație făcută prin intermediul platformei X, Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Adunării Naționale a Iranului, a exprimat opinii ferme, afirmând:
„Preferăm limbajul diplomației, dar vorbim alte limbi mult mai fluent. Dacă vă încălcați angajamentele, vom trece la ceea ce știm să vorbim cel mai bine”
.
Discuțiile privind un posibil acord cu Iranul par să aibă o evoluție neprevăzută, potrivit unui reprezentant al administrației americane, care a exprimat optimism în legătură cu posibilitatea unei înțelegeri rapide, în pofida atacurilor recente și a retoricii din ce în ce mai încălzite.
Un înalt funcționar de la Casa Albă, care a dorit să păstreze anonimatul, a informat publicația Politico că statutul curent al acordului este unul stabil.
Paralele dintre dimensiunea militară și procesul de negociere au fost subliniate de oficial, care a adăugat că aceste două fațete pot evolua în tandem.
„Situația actuală a acordului rămâne neschimbată”
, a afirmat acesta.
„Există un aspect militar și unul legat de negocieri… Așadar, cele două lucruri pot avea loc simultan”
Trump se confruntă cu presiuni pentru a obține o înțelegere de pace odată cu apropierea alegerilor intermediare din SUA, perioadă marcată de creșterea inflației și scăderea drastică a popularității sale.
În ciuda aserțiunilor repetate ale președintelui american potrivit cărora un acord cu Iranul este iminent și a numeroaselor runde de negocieri mediate, rămân prăpăstii considerabile între cele două entități.
Iranul are drept obiectiv primordial eliminarea restricțiilor economice impuse la nivel global, precum și deblocarea unor fonduri înghețate care se estimează că sunt în valoare de miliarde de dolari, pe lângă obținerea controlului strategic asupra strâmtorii Ormuz.
Fostul președinte american Trump a afirmat că orice potențial acord de pace viitoare trebuie să prevină cu strictețe dezvoltarea unei arme nucleare de către Iran, însă Teheranul respinge orice acuzație privind intenția de a deține o astfel de armă.
În acest context, se menționează că
„În urma evenimentelor, trebuie să reevaluăm situația”
.
Condițiile de acces la o importantă rută maritimă strategică, care asigură aproximativ douăzeci la sută din livrările mondiale de petrol, sunt menținute restrictive de către Iran, în paralel cu măsurile de blocare a porturilor iraniene dispuse de Statele Unite. Această situație a generat repercusiuni în lanț la scară globală, manifestate prin creșterea prețurilor la produse alimentare, energie și bunuri de larg consum.
Iranul și SUA se confruntă cu o provocare semnificativă în negocierea unui acord de pace durabil, din cauza conflictelor dintre Hezbollah și Israel în Liban.
Fără o rezolvare a situației din Liban, Iranul consideră că nu poate fi vorba despre o încetare a focului durabilă.
Pe de altă parte, Israelul și SUA doresc să trateze separat cele două probleme, sperând astfel să accelereze procesul de pace.
În acest context, rămâne de văzut dacă părțile vor reuși să găsească o soluție care să satisfacă toate părțile implicate.
În urma escaladării recente, duminică, Iranul și Israelul au angajat pentru prima dată un schimb de lovituri de la încetarea focului din aprilie. Atacul a avut loc după ce Israelul a efectuat un bombardament în suburbiile din sudul Beirutului. În urma acestui eveniment, Iranul a emis o avertizare, declarând că va riposta dacă Israelul va decide să atace capitala Libanului. În paralel, Israelul a desfășurat numeroase atacuri zilnice împotriva sudului Libanului, în timp ce Hezbollah a ripostat cu focuri de armă îndreptate împotriva soldaților israelieni staționați în sudul Libanului.
De la izbucnirea celui mai recent conflict, 3.666 de oameni au decedat în Liban în urma raidurilor efectuate de Israel, în timp ce ofensiva lansată de gruparea Hezbollah a curmat viețile a cel puțin 30 de militari israelieni și trei civili din Israel.
În urma avertismentului lui Trump, se pare că Netanyahu încă intenționează să dezvolte o operațiune militară împotriva Iranului, ceea ce ridică îngrijorări privind o posibilă escaladare a conflictului.
Trebuie să reevaluăm situația
a declarat o parte relevantă, subliniind necesitatea unei reevaluări a strategiei în regiune.
Nu se poate realiza sarcina deoarece textul sursă este prea scurt și nu conține suficiente informații pentru a fi restructurat conform cerințelor de parafrazare. În cazul de față se impune o abordare diferită.
Deși a fost avertizat de Trump să nu procedeze unilateral, premierul israelian Netanyahu pare hotărât să ia în considerare o lovitură militară împotriva Iranului.
La o perioadă scurtă de timp după ce a făcut anumite afirmații, Trump a revenit asupra spuselor sale despre Iran, schimbând radical tonul declarațiilor sale, care au trecut de la o posibilă „victorie totală” ce putea fi obținută în doar două săptămâni, la un posibil acord de pace care putea fi încheiat în doar 2-3 zile.
COMENTARII / 0