Norvegia va continua să își dezvolte resursele de petrol și gaze din Marea Barents, chiar dacă Uniunea Europeană sprijină un moratoriu asupra aprovizionării cu hidrocarburi din Arctica, declarat pentru Reuters Terje Aasland, ministrul norvegian al Energiei. Acesta afirmă totodată că țara sa a greșit în a se prezenta drept „bateria verde” a Europei.
Norvegia, pe lângă extracția de petrol și gaze, obține în majoritatea anilor un excedent de energie verde provenit dintr-o rețea extinsă de rezervoare și cursuri de apă ce alimentă centrale hidroelectrice.
Energia respectivă a fost trimisă în Europa prin rețele electrice transfrontaliere.
Citește și12 morți și zeci de răniți în Arabia Saudită, în cel mai devastator atac de la începutul războiului. Aeroportul din Riad, lovit. Trump ia în calcul intervenția militară a SUA
Norvegia s-a poziționat anterior ca „bateria verde” a Europei, însă ministerul afirmă că acest concept este acum învechit, deoarece Norvegia nu poate să susțină singură echilibrul pieței europene de energie electrică.
Aasland a declarat, în cadrul unui interviu acordat Reuters, că
„A fost o idee greșită”
Norvegia declară că nu va instala noi legături electrice cu Europa.
Această inițiativă a accelerat realizarea unor noi interconectoare electrice, inclusiv legături cu Marea Britanie și Germania, însă a generat și rezistență în Norvegia, pe măsură ce prețurile europene la electricitate au înregistrat creșteri.
Prin o integrare mai profundă în rețeaua energetică europeană, Norvegia a devenit mai expusă la variațiile de preț pe continent.
Aasland a susținut că Norvegia nu va realiza noi interconectoare, însă rămâne dedicată cooperării strânse cu Europa în sectorul energetic.
El a încurajat statele europene să întărească rezervele de energie electrică fiabilă, care sunt afectate de închiderea centralelor pe cărbune și nucleare, precum și de insuficiența investițiilor în noi capacități de producție pe bază de gaze.
Prin această măsură se vor diminua prețurile și se va consolida un nivel mai ridicat de reciprocitate în ceea ce privește circulația energiei electrice între statele implicate.
„Viitorul constă în existența unui sistem foarte puternic și integrat”
Aasland declară.
Terje Aasland, care deține funcția de ministru al mediului în Norvegia, FOTO: Ole Berg‑Rusten / NTB Scanpix / Profimedia
Norvegia reprezintă cel mai important furnizor de gaze pentru Europa.
După ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, Norvegia s-a impus ca principala sursă de gaze naturale pentru Europa, satisfăcând în jur de 30% din necesarul de gaze al Uniunii Europene și al Marii Britanii.
În anul precedent, producția de gaze a țării s-a ridicat aproape la niveluri record, în timp ce producția de petrol a atins cel mai înalt nivel din 2009. Totuși, estimările oficiale indică că producția va ceda semnificativ după 2030, dacă nu se identifică și se exploatează noi resurse.
„În actualul context geopolitic și de securitate și ținând cont de situația resurselor, consider că menținerea activității în Marea Barents servește atât intereselor Norvegiei, cât și celor ale Europei”, a declarat Aasland într-un interviu acordat Reuters înaintea ONS, conferința bianuală pe tema energiei din Norvegia, care începe luni la Stavanger.
Norvegia susține că valorificarea resurselor din Arctica garantează stabilitatea energetică pe termen lung.
În prezent, Uniunea Europeană susține prohibiția noilor foraje din Arctica din motive de mediu, însă ia în calcul revizuirea acestei politici ca răspuns la preocupările legate de securitatea energetică.
Aasland a afirmat că Norvegia intenționează să păstreze producția și exporturile de petrol la niveluri aproximativ egale cu cele din prezent, cel puțin până în 2035, iar producția provenită din Marea Barents va avea un rol crucial.
„Dacă Norvegia urmează să rămână un furnizor pe termen lung de petrol și gaze pentru Europa…, atunci Arctica trebuie să facă parte din această discuție”, afirmă ministrul de la Oslo.
În cadrul întâlnirilor cu reprezentanții UE, Norvegia a afirmat că zonele din Marea Barents care permit exploatarea petrolului se caracterizează, la fel ca cele din Marea Nordului, prin absența gheții și, ca urmare, sunt mai puțin susceptibile la deversări de petrol și la alte efecte asupra mediului.
În același timp, aceste operațiuni susțin stabilitatea locurilor de muncă și a comunităților din zonele nordice ale națiunii, care se întind la frontieră cu Rusia.
Ministrul norvegian declară că va rămâne în conformitate cu UE, indiferent dacă decide să achiziționeze sau să nu achiziționeze gaz și petrol din Arctica.
Aasland afirmă că punctele de vedere ale Norvegiei primesc atenție la Bruxelles, însă el a subliniat că țara are dreptul suveran de a exploata resursele din Marea Barents, chiar dacă Uniunea Europeană continuă să susțină un moratoriu.
Într-o declarație, Aasland a subliniat că intenționează să dezvolte anumite zone și că, în continuare, va fi la latitudinea UE să decidă dacă va institui un moratoriu asupra achiziționării gazului sau petrolului respectiv.
„Am dezvolta aceste zone, iar apoi va depinde de UE dacă dorește să instituie un moratoriu asupra achiziționării gazului sau petrolului respectiv”, a spus Aasland.
Equinor prevede că petrăria din Arctica va fi comercializată pe piețele mondiale, indiferent de circumstanțe. În același timp, gazele ar putea fi livrate la nivel global sub forma de gaz natural lichefiat, provenind de la instalația LNG a companiei, amplasată în Melkøya, lângă Hammerfest. Equinor reprezintă compania energetică deținută de statul norvegian.
Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a cerut, de asemenea, UE să-și reconsidere opoziția față de inițierea unor proiecte noi de petrol și gaze în Arctica, susținând că viitoarele surse de aprovizionare vor fi indispensabile pentru garantarea securității energetice.
Criticii unei astfel de măsuri afirmă că noile inițiative din Arctica ar necesita o perioadă lungă de ani pentru a deveni funcționale și că ar aduce un aport insuficient la rezolvarea nevoilor energetice imediate ale Europa.
COMENTARII / 0