Țara nordică se pregătește pentru o posibilă confruntare armată, prim-ministrul norvegian avertizând asupra riscului unui conflict, informează AFP. Populația este acum avertizată cu privire la necesitatea unei pregătiri defensive aprofundate. Potrivit sursei, Norvegia adoptă o strategie de „apărare totală” în contextul unui posibil conflict cu țara vecină,
decenii
în care resursele au fost alocate în alte direcții.
Citește șiRomânia a obținut trei medalii de aur și două de argint la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică 2026
La începutul noului an, Jonas Gahr Støre, prim-ministrul țării, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea unui conflict armat pe teritoriul norvegian, afirmând că „războiul ar putea reveni în Norvegia”.
Începând cu 2026, un nou concept strategic denumit „apărare totală” a fost implementat, acesta urmărind mobilizarea tuturor componentelor societății, inclusiv armata, administrațiile și întreprinderile, în vederea pregătirii pentru situații de criză majoră sau conflicte armate.
La nivel național, doar 50% din populație are acces la adăposturi corespunzătoare, potrivit datelor recente. Acest procentaj ridică îngrijorări cu privire la capacitatea de protecție a infrastructurii civile în situații de urgență.
În inima unui parc liniștit, se află un adăpost antiaerian situat în cartierul St. Hanshaugen care are capacitatea de a adăposti 1.100 de persoane, fiind unul dintre cele mai mari adăposturi din Oslo, protejate de ușile sale grele de metal în cazul unui posibil scenariu de urgență.
Condițiile de aici sunt destul de spartane: adăpostul are aer rece și lumină slabă, iar instalațiile sanitare sunt de bază. Cu toate acestea, scopul acestui spațiu nu este de a oferi confort, ci de a asigura protecție împotriva posibilelor atacuri și a amenințărilor NRBC (nucleare, radiologice, biologice sau chimice).
Țara are în prezent 18.600 de adăposturi, care pot găzdui aproape jumătate din populația sa, a declarat Øistein Knudsen, directorul Apărării Civile norvegiene, într-o discuție cu France Press.
„Astăzi, avem suficiente adăposturi pentru a acoperi aproape 50% din populația”
țării, care numără 5,6 milioane de locuitori, a explicat el.
El a continuat afirmând că numeroasele infrastructuri necesită modernizare, deoarece au fost edificate în perioada Războiului Rece și prezintă caracteristici nedorite precum umiditatea și vechimea.
Ucrainenii le spun cum să protejeze populația de drone.
În calitate de membru al NATO, statul scandinav vizează reintroducerea unei norme care să impună construirea de adăposturi pentru protecție antiaeriană în cadrul noilor edificii de mari dimensiuni, o reglementare care a fost abolită în anul 1998, ca urmare a unui context de pace favorizat de destabilizarea URSS.
Scopul nu este edificarea unor structuri de protecție dispendioase, ci mai degrabă asigurarea unui nivel rudimentar de apărare împotriva pericolelor reprezentate de dronele care au devenit ubicue pe teatrele de operațiuni militare.
Øistein Knudsen remarcă: „În ciuda faptului că se confruntă cu un conflict care pune în pericol însăși existența lor pe pământul natal, camarazii mei din Ucraina reușesc să-și împărtășească în continuare poveștile”.
El a continuat afirmând că experiența acumulată este extrem de valoroasă, deoarece a avut ocazia să aud ce se întâmplă în teren, atacurile asupra civililor și rolul crucial pe care îl joacă apărarea civilă în situații de conflict.
În cadrul unei Carte albe, înaintate anul trecut de către autorități, au fost înaintate 100 de propuneri, printre care se numără și ridicarea unor adăposturi.
Țara nordică a cunoscut o perioadă îndelungată în care și-a putut permite să-și aloce mijloacele în alte direcții. Norvegia se confruntă acum cu o schimbare de paradigmă odată cu intrarea în anul apărării totale.
„Decenii am avut luxul de a ne dedica resursele pentru altele”
a declarat cineva, subliniind astfel o perioadă de transformare pentru această țară.
Obiectivele guvernului includ majorarea cu 50% a numărului de persoane din cadrul Apărării Civile, ajungând la un total de 12.000 de bărbați și femei. De asemenea, se dorește ca toate comunele să fie obligate să înființeze un „consiliu local de pregătire”. Pe lângă acestea, guvernul își propune să ridice la 50% nivelul de autosuficiență alimentară până în anul 2030.
În plus, familiile sunt încurajate să acumuleze rezerve de șapte zile pentru a face față situațiilor neprevăzute. Acest lucru va permite acestora să fie mai bine pregătite.
Norvegia a pășit într-o perioadă de apărare totală, după cum afirmă Kristine Kallset, oficial guvernamental responsabil cu chestiuni de justiție și securitate națională.
„Timp de multe decenii, în Norvegia, ne-am permis luxul de a ne dedica resursele pentru altele”
, a declarat ea, ocupând funcția de secretar de stat la Ministerul Justiției și Securității Publice.
În contextul unei deteriorări a situației de securitate, aceasta a accentuat necesitatea implementării unor măsuri suplimentare pentru garantarea unei pregătiri adecvate care să includă posibilitatea unui conflict armat în cel mai nefavorabil scenariu posibil.
În ceea ce privește pregătirile, se pare că totul se desfășoară în direcția corectă, însă…
Potrivit lui Jarle Løwe Sørensen, expert în gestionarea crizelor la Universitatea din Norvegia de Sud, panorama curentă a pericolelor, care include criza climatică, competiția acerbă între puterile mondiale, conflictul armat din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu și pandemiile, prezintă o natură mult mai complexă și interconectată decât cea existentă cu două decenii în urmă.
„Tabloul actual al amenințărilor, fie că este vorba de criza climatică, de rivalitatea dintre marile puteri, de războiul din Ucraina, de Orientul Mijlociu sau de pandemii, este mult mai interdisciplinar decât acum 20 de ani”
, declară el.
În ciuda progreselor înregistrate în pregătiri, funcționarea eficientă a sistemului este adesea îngrădită de procese birocratice, juridice și organizaționale, care limitează optimizarea acestuia, după cum declară el.
„Suntem pe drumul cel bun în ceea ce privește pregătirile (…) dar există mecanisme birocratice, juridice și organizaționale care adesea împiedică buna funcționare a sistemului și nu permit ca totul să se potrivească într-un mod cu adevărat optim”
În mod frecvent, sectoarele de competență ale organelor de poliție, echipelor de intervenție în situații de urgență, instituțiilor medicale și chiar ale unităților din cadrul Gărzii Naționale nu se suprapun perfect.
Locuitorii unei anumite regiuni menționează că au pregătit echipamente de bază, precum aparate de radio și rezerve de apă, așa cum au fost sfătuiți de către autoritățile locale.
„Am un radio, apă, tot ce recomandă autoritățile”
au declarat aceștia.
La Oslo, percepția asupra situației variază considerabil de la o persoană la alta. Un antreprenor de 51 de ani, pe nume Øystein Ringen Vatnedalen, afirmă:
Nu mă gândesc la asta în viața de zi cu zi, dar am pregătit un mic pachet de urgență pentru astfel de situații
.
Pregătirile pentru situații de urgență au fost intensificate de către locuitori, care au luat măsuri proactive pentru a-și asigura protecția.
Recomandările autorităților au inclus acumularea de resurse esențiale precum apă și echipamente de comunicare, cum ar fi un radio.
O persoană a declarat:
„Am pus deoparte niște bani cash, m-am gândit la câteva scenarii – unde m-aș duce, de cine m-aș ocupa – și am un radio, apă, tot ce recomandă autoritățile”
La vârsta de 48 de ani, Käthe Hermstad, o expertă în dezvoltare durabilă, a adoptat o abordare pragmatică, nefăcând niciun plan special. În situații de criză, ea consideră că „
cel mai important lucru este să ai o rețea și o comunitate în jurul tău
” pentru sprijin reciproc.
Un studiu recent realizat de către Apărarea Civilă a arătat că 37% dintre cetățenii norvegieni au îmbunătățit măsurile de pregătire pe parcursul anului precedent, însă numai 21% se tem de posibilitatea unui conflict armat pe teritoriul propriu în următorii cinci ani în ciuda scenariilor pesimiste.
În următorii zece ani, suma de 167 miliarde de dolari va fi alocată pentru domeniul apărării, anunțând o perioadă de consolidare a capacităților militare. Această decizie reflectă o schimbare semnificativă în strategia de apărare, după cum se poate observa din declarațiile recente.
Decenii am avut luxul de a ne dedica resursele pentru altele
, însă această perioadă a luat sfârșit.
La începutul lunii martie, guvernul norvegian a dezvăluit intenția de a suplimenta bugetul destinat apărării cu o sumă相当ătoare a 115 miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a aproximativ 12 miliarde de dolari americani, până în anul 2036. Această suplimentare vine ca o completare la angajamentul anterior asumat, care prevedea alocarea a 1,62 trilioane de coroane norvegiene, respectiv 167 miliarde de dolari americani, pentru sectorul apărării în perioada cuprinsă între anii 2025 și 2036, 1,62 trilioane de coroane fiind suma totală planificată, după cum informează Reuters.
Ca urmare a conflictului și la îndemnul președintelui american Donald Trump, țara nordică își crește alocările financiare pentru sectorul apărării, la fel ca și ceilalți membri ai alianței militare NATO.
Guvernul a anunțat că suplimentarea cheltuielilor va permite Norvegiei să-și îndeplinească angajamentul față de NATO de a aloca 3,5% din PIB până în 2035. Țara nordică se pregătește astfel să-și onoreze promisiunea făcută alianței militare.
Necesitatea de a cere împrumuturi este inexistentă în acest context.
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate în luna martie, prim-ministrul norvegian, Jonas Gahr Stoere, a făcut publică o strategie de consolidare a capacităților de apărare ale țării sale, declarând:
„Alocăm o creștere semnificativă a resurselor pentru planul pe termen lung, evaluând în același timp cu atenție prioritățile necesare pentru consolidarea rapidă a capacităților de apărare ale Norvegiei”
. Această abordare reflectă schimbări substanțiale în politica de apărare a Norvegiei.
Țara nordică are sarcina de a supraveghea imensa arie de 2 milioane de km² din regiunea Atlanticului de Nord, care servește drept zonă de operare pentru submarinele nucleare ale flotei maritime nordice a Rusiei.
Norvegia se remarcă în Europa ca fiind singura națiune care nu necesită împrumuturi pentru a-și finanța majorarea cheltuielilor de apărare, grație fondului suveran evaluat la 2 trilioane de dolari, cel mai vast de pe glob.
Toţi actorii politici au ajuns la un acord comun în ceea ce priveşte strategia de apărare, consensul fiind total. În acest context, se poate spune că există o viziune unitară în rândul clasei politice cu privire la planul de apărare.
În 2024, planul de apărare pe termen lung a fost susținut în unison de către toate partidele parlamentare, fiind una dintre rarele ocazii în care a prevalat consensul general în țara nordică. Toate forțele politice din parlament au fost de acord cu această strategie de apărare atunci când a fost prezentată pentru prima dată.
La Oslo se desfășoară eforturi pentru achiziționarea a șase submarine de la TKMS, o companie cu sediul în Germania, și cel puțin cincifregate de la BAE Systems, cu origini în Regatul Unit. De asemenea, vor fi procurate rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme de artilerie produse de Hanwha Aerospace, o entitate cu sediul în Coreea de Sud.
Începând cu 2029, țara va primi primul său submarin dintr-un total de șase, urmat de sosirea a două fregate în următorii ani: prima în 2030 și a doua în 2032.
În urma experienței acumulate în conflictul din Ucraina, accentul va fi pus pe consolidarea capacităților de apărare aeriană de scurtă distanță și de protecție împotriva atacurilor cu drone în Norvegia.
COMENTARII / 0