UE își îndreaptă atenția către flota fantomă a Moscovei, anunțând intenția de a înăspri măsurile coercitive împotriva acesteia, ceea ce va afecta semnificativ una dintre sursele financiare cheie ale Kremlinului. Această decizie vine în contextul eforturilor de a exercita o presiune sporită asupra lui Vladimir Putin, astfel încât acesta să fie mai conciliant în ceea ce privește negocierile de pace cu Ucraina. Printre entitățile care ar putea fi vizate de sancțiuni se numără bănci, companii cu profil militar și firme implicate în comerțul cu cereale ucrainene sustrase, după cum relatează POLITICO.
Uniunea Europeană consideră că este momentul potrivit pentru a impune o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei, iar o rețea de cargoboturi vechi, cu proprietari neidentificați, care transportă petrol rusesc în toată lumea, este posibil să fie o țintă principală, potrivit declarațiilor unor diplomați și oficiali europeni, relatează POLITICO.
Al 21-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei este preconizat pentru sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, potrivit șapte oficiali și diplomați ai UE familiarizați cu negocierile.
Noul set de sancțiuni va afecta băncile rusești, instituțiile financiare și companiile din domeniul militar-industrial, precum și entitățile comerciale care gestionează cereale ucrainene sustrase din regiunile ocupate.
Citește șiAvion medical american cu șase persoane la bord, dispărut în largul coastei SUA. Garda de Coastă îl caută
Nu există detalii oficiale
despre măsurile exacte care urmează să fie incluse în pachet, dar sursele menționează că discuțiile se concentrează pe consolidarea presiunii economice asupra Rusiei.
Următoarele entități vor fi vizate:
În paralel, există perspective pentru avansarea sancțiunilor care anterior au fost blocate de administrația condusă de Viktor Orbán, fostul premier ungar.
Patriarhul Kirill, figura de vârf a Bisericii Ortodoxe Ruse și susținător apropiat al lui Putin, se află în vizorul noilor sancțiuni, după ce a exprimat sprijin pentru operațiunile din Ucraina, declarând
„săi laud invadarea”
a Ucrainei.
Aceste măsuri punitive au drept scop să implice repercusiuni pentru înalți oficiali ai Bisericii Ortodoxe Ruse.
Unul dintre reprezentanții diplomatici a afirmat că Comisia Europeană ar putea revizui propunerea de a interzice prestarea de servicii maritime pentru navele rusești, o idee care anterior a întâmpinat opoziția din partea Maltei și Grecei.
Nu există o decizie luată în acest sens până în prezent
, însă această posibilitate a fost menționată ca o opțiune viitoare.
La Luxemburg, recenta întâlnire a miniștrilor a avut loc pe fondul unui nou entuziasm pentru impunerea de sancțiuni, după evenimentele electorale din Ungaria, potrivit declarațiilor Kaja Kallas, șefa diplomației UE.
„Ar trebui să reexaminăm sancțiunile care au fost pe masă și nu au fost aprobate anterior, dar ar trebui, de asemenea, să mergem mai departe cu noul pachet de sancțiuni.”
Această decizie urmează reuniunii menționate, unde s-a discutat despre extinderea măsurilor restrictive, a explicat Kaja Kallas în fața reporterilor.
Se descrie o situație fără precedent ca fiind cea mai gravă din toate timpurile.
UE are o justificare clară pentru deciziile sale, potrivit unui oficial european de rang înalt.
Economia Rusiei se confruntă cu cea mai dificilă perioadă de la începutul conflictului, a afirmat acesta.
Este într-adevăr momentul să insistăm mai mult, deoarece Rusia nu se descurcă bine.
Oficialul a adăugat că situația internă a Rusiei este fără precedent de la începutul războiului.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat pentru POLITICO că Rusia traversează un fenomen economic caracterizat printr-o creștere bruscă și stagnantă a prețurilor.
„De aceea subliniem cu tărie în cadrul angajamentelor noastre din cadrul G7, precum și în cadrul discuțiilor bilaterale cu reprezentanții SUA, că acum nu este momentul să slăbim presiunea asupra Rusiei.”
Această declarație reflectă poziția sa fermă în ceea ce privește menținerea presiunii economice asupra Rusiei, Dombrovskis fiind de părere că nu ar trebui să se reducă această presiune în prezent.
Oficialii au afirmat că Ucraina dispune în prezent de o influență considerabil mai mare în negocierile sale cu Rusia, comparativ cu situația de acum un an.
Donald Trump, președintele SUA, a declarat anterior că Ucraina nu posedă niciun atu în discuțiile cu Rusia, însă această percepție pare să se fi schimbat.
Nu are nicio „carte”
– așa a caracterizat Donald Trump situația Ucrainei în fața Rusiei, însă potrivit oficialilor, Ucraina are acum oportunități mai numeroase.
Se preconizează o evoluție favorabilă datorită mai multor factori, printre care un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat recent de UE, progresele înregistrate de Ucraina pe front, capacitatea de auto-producție a armamentului cu rază lungă de acțiune și repercusiunile psihologice generate de întreruperea festivităților dedicate „Paradei Victoriei” de la Moscova din data de 9 mai.
90 de miliarde de euro și măsurile restrictive au un efect scontat, potrivit unui oficial cu rang înalt din domeniul securității naționale al unei națiuni membre NATO.
„Este important ca acest impuls să existe.”
Oficialul a mai afirmat că aceste sancțiuni funcționează, oferind Ucrainei o poziție considerabil consolidată.
Un al doilea oficial european de rang înalt, direct implicat în pregătiri, a dezvăluit că Ursula von der Leyen și Kallas sunt hotărâți să dea o nouă dimensiune acestei inițiative și să obțină un „pachet extins” de sancțiuni.
Este posibil ca un armistițiu să fie încheiat în timpul verii?
În cadrul reuniunii de luni a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene la Bruxelles, vor fi prezentate noi sancțiuni care vizează aproximativ două duzini de cetățeni ruși acuzați că au jucat un rol în deturnarea copiilor ucraineni. Discuțiile pe marginea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni sunt abia la început, astfel că miniștrii se vor limita la oferirea unor contribuții preliminare.
Se preconizează că Ucraina ar putea obține avantaje considerabile în urma unei ofensive puternice desfășurate în perioada estivală, în contextul schimbărilor politice și geopolitice actuale, care includ schimbarea în fruntea guvernului ungar, odată cu instalarea lui Péter Magyar în funcția de prim-ministru al Ungariei. În același timp, posibilitatea unui armistițiu durabil în Iran și repercusiunile alegerilor legislative din SUA, programate pentru noiembrie, ar putea contribui la o reevaluare a poziției americane față de procesul de negociere a păcii.
Un înalt oficial din domeniul apărării a declarat că Iranul rămâne un punct focal important, în parte pentru că aceiași negociatori sunt implicați în aceste discuții delicate.
Negocierile au loc într-un context complex, a adăugat oficialul, menționând
„aceleași persoane sunt implicate în aceste negocieri”
, referindu-se în special la Steve Witkoff și Jared Kushner, care au fost numiți de Trump.
Se pare că Ucraina a făcut pași semnificativi în conflict, iar această evoluție nu a rămas neobservată de către Trump.
Progresele înregistrate de Ucraina pe câmpul de luptă par să fi atras atenția lui Trump.
Într-un recent interviu acordat jurnalistului radiofonic conservator Hugh Hewitt, Președintele SUA a făcut declarații în care a evidențiat calitățile armatei ucrainene, afirmând că aceasta este superioară ca eficacitate chiar și celor mai puternice forțe militare ale aliaților din NATO.
Este mai bună decât a oricăruia dintre aliații din NATO
, a declarat Președintele SUA, care anterior a adoptat o poziție oscilantă în ceea ce privește Ucraina și Rusia, inclusiv prin decizia de a ridica sancțiunile impuse sectorului petrolier rus.
Această apreciere pozitivă adresată armatei ucrainene contrastează cu măsurile considerate de unii că ar fi favorabile Rusiei.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a făcut publică așteptarea sa ca Witkoff și Kushner să ajungă la Kiev în perioada de sfârșit de primăvară, vineri.
O posibilă deplasare a celor doi în capitala Ucrainei, care nu a fost încă confirmată, ar constitui primul semnal al implicării substanțiale a SUA în eforturile de pace dintre Rusia și Ucraina de mai multe luni încoace.
Mika Aaltola, un parlamentar european finlandez, a afirmat că este momentul să se exercite presiuni. El a subliniat că Ucraina a înregistrat rezultate remarcabile pe front, ceea ce a devenit un factor crucial în modificarea percepției asupra capacităților de negociere ale Ucrainei.
Un grad sporit de răspundere
Schimbări în abordarea europeană, pe măsură ce așteptarea pentru o implicare americană se prelungește.
Cetățenii europeni nu mai sunt dispuși să rămână în așteptare pasivă până când Statele Unite vor decide să acționeze.
Într-o declarație recentă, ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a exprimat disponibilitatea țării sale de a-și asumă un rol mai activ, afirmând:
„Suntem pregătiți să ne asumăm mai multă responsabilitate și discutăm în prezent acest lucru cu SUA și Ucraina.”
Această declarație a fost făcută într-un interviu acordat publicației Welt am Sonntag, parte a rețelei Axel Springer Global Reporters Network, care include și POLITICO.
În cadrul demersului european de reluare a discuțiilor, accentul se pune pe un anumit format denumit E3, alcătuit din Franța, Germania și Regatul Unit.
Reînceperea negocierilor este obiectivul declarat, după cum a afirmat Wadephul, care a menționat:
„Facem o nouă încercare de a reintra în negocieri”
.
Aliații Ucrainei, Kiev, confirmă intenția de a-i oferi sprijin suplimentar.
În continuare, sprijinul pentru Ucraina va fi consolidat de către Espen Barth Eide, ministrul norvegian de externe, împreună cu UE și alți parteneri, după cum a declarat într-un interviu acordat publicației POLITICO.
„Vom continua să fim alături de UE și de alți parteneri în sprijinirea apărării și rezilienței Ucrainei”
, a afirmat el, subliniind că acest sprijin este considerat de maximă urgență.
COMENTARII / 0