Consumul rapid de arme al SUA în Orientul Mijlociu a deturnat aprovizionările destinate Europei și Asiei și a declanșat o criză logistică pe care marii săi rivali geopolitici o monitorizează deja prin sateliții lor de spionaj, potrivit unei analize The New York Times.
Confruntarea condusă de președintele Trump cu Iranul a consumat întreaga rezerva de armament a Statelor Unite, iar consecința nu se limitează doar la o forță militară americană subechipată; experții consultați de NYT susțin că această situație ar putea stimula Rusia și China să ia în considerare un eventual conflict cu SUA.
Mii de rachete, fiecare având o valoare de milioane de dolari, au fost utilizate în cadrul atacurilor. Acestea conțin componente de precizie obținute dintr-o rețea internațională de furnizori, iar producția lor poate dura ani; toate acestea au fost consumate în timpul bombardamentelor.
Citește șiTrump impune sancțiuni împotriva întregii CPI din cauza mandatului pe numele lui Netanyahu, la scurt timp după ce un fost judecător al instanței a primit Premiul Nobel pentru Pace
Situația a generat tensiune printre oficialii de rang înalt din administrația Trump, iar Washingtonul a optat să întârzie livrările de armament către partenerii europeni și asiatici.
Oficialii americani au declarat că conflictul din Iran a forțat Pentagonul să mobilizeze în stare de urgență nave, aeronave și unități de apărare aeriană din toate țările din Europa și Asia spre Orientul Mijlociu, un efort care a generat efecte în lanț asupra întreținerii echipamentelor și a moralului forțelor.
Consecința este o reducere notabilă a capacității de foc a Statelor Unite în acele zone, o transformare cu efecte pe termen lung care devine din ce în ce mai alarmantă pentru comunitățile militare și de informații, au declarat inalți oficiali americani și occidentali.
În încercarea de a umple aceste goluri, administrația Trump colaborează cu contractorii militari pentru a accelera și a mări producția. Totuși, se estimează că va dura mai mult de doi ani până când Statele Unite vor reuși să reconstruiască stocul de peste 1.500 de rachete interceptoare Patriot utilizate în conflict.
Potrivit a două persoane care au menționat informații confidențiale, stocul de rachete din țara americană se situează sub 1.700, iar acestea au furnizat datele jurnaliștilor de la NYT sub garanție de anonimat.
Poziția Casei Albe și avertismentele experților
Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că Statele Unite dispun de „o putere de foc mai mult decât suficientă pentru a desfășura orice operațiune ordonată de președinte, în orice moment și în orice loc”.
Specialiștii estimează că lacuna de armament, preluată parțial de la administrația Biden, va continua posibil dincolo de perioada al doilea mandat al președintelui Trump.
Tom Karako, cercetător principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, a susținut că lipsa de muniție în stocuri constituie o
„distrugere generațională a mijloacelor de descurajare convenționale”
.
El a menționat că influența asupra modului în care se stabilesc deciziile în Beijing și Moscova ar putea genera efecte pe termen lung, de ani întregi.
„Este imposibil ca acest lucru să nu aibă un efect semnificativ asupra calculului decizional al Rusiei și al Chinei”, a spus Karako. El a explicat că cele două țări ar putea acționa deliberat la un moment ales de ele, deoarece sunt conștiente că Statelor Unite le va lua ani de zile să își refacă stocurile.
În Iran există un blocaj.
În întâlniri desfășurate înainte de izbucnirea conflictului din Iran, generalul Dan Caine, președintele Comitetului Șefilor de Stat Major, a transmis președintelui informații privind pericolele legate de epuizarea suplimentară a stocurilor deja scăzute, conform a doi oficiali citați de NYT.
Trump a ales să persiste, având convingerea că conflictul se va încheia în curând. În urma atacului împotriva Iranului, însoțit de Israel, pe 28 februarie, președintele SUA a reiterat de mai multe ori că triumful va fi atins în câteva săptămâni.
La mai bine de cinci luni distanță, președintele nu a reușit să își impună voința în fața Iranului și nici să găsească o cale de a pune capăt conflictului.
Deficitul de muniție a constituit factorul esențial care a determinat Trump să renunțe la o campanie intensă de bombardamente la sfârșitul luna trecută, demonstrând că decizia de atac a expus Statele Unite și aliații săi la o vulnerabilitate crescută față de alte amenințări, potrivit publicației americane.
În sfera internă, președintele a solicitat o investigație asupra scurgerilor de date, în același timp Pentagonul a respins afirmațiile legate de deficitul de armament. În intimitate, Trump a adus la cunoștința consilierilor săi că temele legate de această criză ar transmite un mesaj de vulnerabilitate în fața inamicilor, în timp ce în spațiul public continuă să subestimeze situația sau să reproșeze predecesorului său.
„Companiile noastre din domeniul apărării produc mai multă muniție ca niciodată, extinzându-și rapid fabricile și echipamentele la niveluri record”, a declarat Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, într-un comunicat.
Sean Parnell, principalul vorbitor al Pentagonului, a respins cu tărie afirmațiile privind lipsa armamentului, declarând că acestea sunt nefondate. El a subliniat că Statele Unite dețin tot ceea ce este necesar pentru a lansa un atac la momentul și în locul ales de președinte, citând exact:
„tot ceea ce este necesar pentru a lansa un atac la momentul și în locul ales de președinte”
.
Statele Unite posedă un arsenal extins de armament mai puțin sofisticat, printre care se numără peste 100.000 de bombe ghidate aruncate din zbor, conform Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale. Majoritatea acestor arme trebuie eliberate din apropiere de țintă, ceea ce pune avioanele de luptă în pericol de a fi doborâte. În schimb, rezervele de rachete de croazieră de ultimă generație sunt în mare parte epuizate.
Sistemele de lansare Patriot, provenite din Statele Unite, au fost amplasate la Aeroportul Rzeszow-Jasionka, situat în Rzeszow, în regiunea sud‑estică a Poloniei, la o distanță de doar 50 de mile de Ucraina, în data de 27 martie 2022. Credit line: Newspix/ABACA / Abaca Press / Profimedia
Impacturile resimțite în Ucraina
Impactul imediat al scăderii munițiilor se resimte în Kiev. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că numărul rachetelor de apărare aeriană livrate de aliații occidentali țării sale a scăzut la o treime față de anul 2025.
În ziua de miercuri, Ucraina nu a reușit să prindă niciuna dintre cele 28 de rachete aruncate de Rusia, iar acestea au provocat moartea a cel puțin 17 persoane.
Rusia a intensificat producția de rachete într-o măsură care depășește capacitatea susținătorilor occidentali ai Ucrainei de a fabrica sisteme de apărare aeriană, conform analiștilor. Războiul din Iran a accentuat acest dezechilibru.
„Situația evoluează foarte favorabil”
Aleksandr Kots, blogger rus celebru și susținător al conflictului, a scris că, pe măsură ce SUA are mai puține arme ghidate cu precizie, numărul de astfel de muniții care ajung în Ucraina scade, subliniind că o creștere a sprijinului nu va fi posibilă dacă arsenalul rămâne gol.
Reprezentantul Jason Crow, Democrat din Colorado și membru al Comisiilor pentru Apărare și Informații ale Camerei Reprezentanților, a susținut că sistemul de achiziții „învechit” din sectorul de apărare al Statelor Unite
„nu ne permite să ținem pasul cu natura în rapidă evoluție a războiului”
.
„Sincer, adversarii noștri nu se confruntă cu astfel de obstacole”, a spus el.
În Biroul Oval, la întrebarea referitoare la cererea lui Zelenski de a primi rachete suplimentare, Donald Trump a răspuns:
„Și noi vrem rachete”
Președintele SUA a subliniat, de asemenea, că sprijinul acordat de Biden Ucrainei este responsabil pentru eventualele deficite din stocurile de armament ale Statelor Unite.
În ziua de joi, el a postat pe rețelele sociale, afirmând că Statele Unite dețin
„cantități uriașe de «muniție», în special de anumite tipuri”
.
În data de 8 iulie 2026, Donald Trump a susținut o conferință de presă în cadrul summitului NATO din Ankara, Turcia. FOTO: Jumeau Alexis/ABACA / Shutterstock Editorial / Profimedia
Riscurile în Asia
Consecințele pe termen lung ale epuizării stocurilor ar putea fi mai pronunțate în regiunea asiatică, unde Statele Unite se pregătesc pentru o posibilă invazie chineză în Taiwan.
Comandamentul Indo-Pacific al armatei SUA s-a transformat într-un furnizor semnificativ de armament în conflictul cu Iranul, odată cu transferul a numeroase rachete Tomahawk din stocurile sale regionale.
Sute de interceptori avansați au fost trimiși în Orientul Mijlociu din Coreea de Sud și din alte părți ale Asiei. Trupele americane din Coreea de Sud ar fi mai vulnerabile într-un război cu Coreea de Nord, deoarece Pentagonul a redirecționat mijloacele tactice de supraveghere și a retras sistemele de apărare aeriană, a declarat un oficial american.
Unii oficiali se tem că Japonia și Coreea de Sud vor pune la îndoială capacitatea Statelor Unite de a le asigura protecția prin mijloace de apărare nenucleare și vor fi mai înclinate să își procure propriile arme nucleare.
În Europa, partenerii caută deja să-și crească achizițiile din alte state ca răspuns la întârzierile de producție din SUA.
De mult timp, Rusia și China recunosc că rezervele de armament ale Statelor Unite sunt limitate și că va dura o perioadă pentru a le reconstitui. În consecință, un război prelungit cu Iranul ar fi în interesul Moscovei și Beijingului, au susținut câțiva experți.
Todd Harrison, analist în domeniul apărării la American Enterprise Institute, a spus:
„Cu cât acest război se prelungește și cu cât continuăm să ne angajăm în schimburi de focuri cu Iranul, cu atât problema munițiilor devine mai gravă pentru Statele Unite, iar această fereastră de vulnerabilitate devine tot mai mare și mai vizibilă”,
că a menționat că pe măsură ce conflictul se prelungeste, problema munițiilor se agravează pentru Statele Unite, iar fereastra de vulnerabilitate crește și devine mai evidentă.
Dara Massicot, specialist în forțele armate ruse la Carnegie Endowment for International Peace, a susținut că patru ani de război în Ucraina ar fi putut ilustra planificatorilor militari ruși că Statele Unite progresează mai lent în amplificarea producției de armament.
„Acesta este un tip greșit de calcul care nu ar trebui să intre în sistemul rus, deoarece atunci încep să-și schimbe percepția asupra propriei puteri în raport cu NATO”, a spus experta, adăugând: „Acest lucru îi determină să ajungă la concluzii pe care poate nu ne-am dori să le tragă.”
COMENTARII / 0