O echipă internațională, condusă de cercetători din John Innes Centre din Marea Britanie, a descoperit o nouă tehnică de apărare a culturilor agricole împotriva unei ciuperci care reprezintă o amenințare pentru securitatea alimentară la nivel global, conform ScienceDaily.
Cercetătorii au ajustat sistemele de apărare înnăscute ale culturilor, dezvoltând o tehnică experimentală ce ar putea spori rezistența grâului, orezului și orzului la infecțiile fungice.
Citește șiVești surprinzătoare pentru biodiversitatea globală. Omenirea este mai aproape de un obiectiv major
„Am descoperit ceva care ar putea conduce la o posibilă intervenție împotriva celei mai grave boli fungice a cerealelor”
profesorul Mark Banfield, care face parte din autorii studiului, a declarat.
Pe fiecare an, o ciupercă elimină cantitatea de orez suficientă pentru a hrăni 60 de milioane de oameni.
Cercetarea se concentrează asupra ciupercii Magnaporthe oryzae, care cauzează boala „blast”, cea mai severă infecție fungică a orezului cultivat și reprezintă o amenințare pentru culturile de grâu și orz din anumite regiuni ale Asiei și Africii.
Anual, boala anihilează o cantitate de orez capabilă să alimenteze circa 60 de milioane de indivizi.
Ciuperca atacă plantele prin injectarea de substanțe care deranjează funcțiile celulare și stimulează evoluția bolii. În schimb, plantele posedă receptori de apărare capabili să detecteze aceste substanțe și să inițieze răspunsuri de protecție.
Cercetătorii au intervenit asupra sistemului de apărare al plantelor.
Publicat în Science Advances, cercetarea s-a axat pe proteinele imunitare denumite TKP, care posedă zone specializate ce pot identifica moleculele folosite de ciuperci în procesul de infectare a plantelor.
Cercetătorii au modificat acești receptori astfel încât să poată identifica două molecule fungice diferite, asociate infecțiilor din culturile de grâu și orz.
„specificitate duală” este o abilitate care, dacă este exploatată, ar putea conduce la crearea de plante ce pot detecta simultan mai multe pericole.
Tehnologia rămâne în prezent în fază experimentală. Primele experimente s-au efectuat pe celule de grâu izolate, iar etapa ulterioară presupune testarea eficienței receptorilor modificați în plante întregi, cultivate în sere.
„Studiul nostru indică faptul că această nouă clasă de proteine de rezistență poate fi modificată prin inginerie”
Daniel Yu, autorul principal al cercetării, a declarat.
Oamenii de știință examinează oportunitatea de a combina diverse tipuri de receptori imunitari, în speranța de a crea culturi cu rezistență sporită la boli.
Modificările climatice ar putea facilita extinderea bolii.
Boala fungică a grâului a fost identificată pentru prima dată în Brazilia, în anii 1980, și s-a răspândit ulterior în anumite regiuni din Asia și Africa.
Chiar dacă nu a fost identificată în Regatul Unit, schimbările climatice ar putea genera condiții propice pentru apariția acestei ciuperci în culturile de cereale din nordul Europei.
Cercetătorii subliniază că este nevoie de teste suplimentare pentru a verifica dacă noua abordare funcționează în condiții agricole reale. În cazul în care rezultatele sunt confirmate, aceasta ar putea sprijini dezvoltarea unor culturi cu rezistență sporită la bolile fungice.
COMENTARII / 0