Guvernul Indoneziei, a patra cea mai populată țară din lume și una dintre primele 20 de economii la nivel mondial, va închide peste 750 companii publice până la finalul anului. Anunțul a fost făcut vineri de către președintele Prabowo Subianto, care a evocat posibilitatea creării unui tribunal special însărcinat cu anchetarea consiliilor de administrație „neproductive”, transmit AFP și Agerpres.
În cadrul discursului său anual despre starea națiunii, susținut în plenul parlamentului indonezian, Prabowo Subianto a afirmat:
„Există prea multe companii publice neproductive, mereu pe cale să anunțe pierderi, dar care pretind că înregistrează beneficii. Aceste beneficii sunt pur și simplu inventate”
Citește și„A fost declarată o vânătoare asupra tuturor rușilor – subliniez: tuturor” | Dmitri Medvedev îi sperie pe ruși cu Europa
„Odată cu crearea în 2025 a fondului suveran indonezian Danantara pentru a gestiona activele de stat, am descoperit că există 1.074 de companii publice”, a dezvăluit șeful statului.
„Credeam că sunt 300 sau 400, dar s-a dovedit că sunt 1.074. Și aceste companii publice acționează uneori după bunul lor plac, fără niciun simț de responsabilitate față de națiune, față de stat”, a continuat acesta.
Președintele Indoneziei, Prabowo Subianto a susținut un discurs în fața parlamentului, FOTO: Bay Ismoyo / AFP / Profimedia
Guvernul Indoneziei a închis deja aproape 300 de întreprinderi de stat
În total, până în acest moment, s-au închis 290 companii de acest tip, iar, potrivit explicației sale, la 31 decembrie nu se așteaptă ca să rămână mai mult de 300 restante.
„Vom închide peste 750 de companii și nu le vom păstra decât pe cele care sunt productive, pe cele care creează o valoare adăugată pentru populație”, a subliniat președintele Indoneziei, referindu-se la ceea ce în opinia sa „ar putea fi cea mai amplă restructurare de companii din lume”.
Prabowo a declarat că această inițiativă a dus la economii de aproximativ 50,000 de miliarde de rupii indoneziene ( peste 2,7 miliarde de dolari ), în special pentru salariile directorilor, chiria clădirilor și cheltuielile auto.
În acest an, ținta este generarea de economii de 70.000 de miliarde rupii indoneziene, echivalentul a 3,88 miliarde de dolari.
Indonezia se află într-o perioadă de criză economică.
Deutsche Welle a raportat în luna precedentă că, începând cu pandemia, Indonezia a menținut o creștere anuală stabilă de 5%. Ulterior, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz.
Deoarece cea mai mare economie din Asia de Sud-Est continuă să se bazeze în mare măsură pe combustibil importat, în ciuda faptului că dispune de rezerve proprii de petrol, guvernul indonezian a reacționat imediat.
Suma acordată subvențiilor de combustibil a crescut exponențial. În luna martie, Reuters a semnalat că autoritățile ar trebui să aloce încă 6 miliarde de dolari sau mai mult pentru a păstra prețurile la un nivel constant.
rupia a înregistrat o scădere de 8%, atingând niveluri record de aproximativ 18.000 de rupii la un dolar. Bursa din Jakarta, care se apropia de un punctaj record peste 9.000, a cedeat cu o treime, devenind cea mai slabă piață de capital din acest an.
Capitalurile străine au scoate miliarde de dolari din activele din Indonezia. Conform estimărilor din Financial Times, fondurile internaționale au realizat vânzări de acțiuni cu o valoare netă de 3,9 miliarde de dolari în acest an, marcând cea mai semnificativă tranzacție de masă de la perioada imediat precedentă Crizei financiare asiatice din 1997–1998.
Piețele au reacționat cu teamă la îmbinarea creșterii semnificative a prețurilor energiei și a promisiunilor de cheltuieli ale președintelui Prabowo.
În perioada campaniei electorale din 2024, Prabowo a pledat să atingă un ritm de creștere economică de 8%, alocând trilioane de rupii pentru proiecte de locuințe, educație și sănătate.
De la momentul alegerii, el a inițiat un fond suveran de investiții, care administrează active în valoare de aproximativ 900 de miliarde de dolari.
Companii cotate pe Bursa din Jakarta, Indonezia, FOTO: Bay Ismoyo / AFP / Profimedia
Datorită plății dobânzilor aferente datoriilor publice, apar dificultăți.
Conform informațiilor oficiale, raportul datoriei naționale a Indoneziei față de PIB se situează la 40,75%, fiind sub nivelul multor alte economii emergente. Cu toate acestea, provocarea principală constă în costul de servire a acestei datorii.
Presa locală a anunțat recent că aproape un sfert din suma totală a veniturilor fiscale prognozată pentru 2026 ar fi alocată pentru plata dobânzilor – mai mult decât dublul nivelului recomandat de Fondul Monetar Internațional (FMI).
Jakarta se confruntă, de asemenea, cu o presiune semnificativă de refinanțare, în jur de 46,1 miliarde de dolari din datoria guvernamentală ce urmează să scadă în acest an, conform publicației Kontan.
„Guvernul are dreptate să își dorească o creștere economică mai rapidă”
Arianto Patunru, specialist la proiectul Indonesia din cadrul Universității Naționale Australiene, a subliniat într-o analiză recentă această poziție.
„Dar ambiția nu poate înlocui credibilitatea”
a menționat el.
România deține în total aproximativ 2.000 de întreprinderi de stat.
În țara noastră există 1.880 de firme de stat, dintre acestea 436 se află sub controlul autorităților centrale, iar 1.444 sunt gestionate de autoritățile locale, potrivit informațiilor furnizate în februarie a acestui an de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), la cererea HotNews.
„Reforma companiilor de stat are o importanță deosebită, întrucât reprezintă un angajament asumat prin PNRR și răspunde, totodată, unor cerințe formulate de OECD în procesul de aderare a României”
MIPE a declarat în acea perioadă.
Potrivit ministerului, „guvernanța corporativă trebuie consolidată pentru a asigura reziliența companiilor de stat”, iar reforma companiilor de stat are o alocare totală de 17,83 milioane de euro.
COMENTARII / 0