O treime dintre ruși simt efectele sancțiunilor și războiului, presiune pe Putin

Regimul lui Vladimir Putin se confruntă cu o creștere a criticilor din partea cetățenilor ruși, nemulțumiți de politicile economice în contextul offensivei continue din Ucraina...

Regimul lui Vladimir Putin se confruntă cu o creștere a criticilor din partea cetățenilor ruși, nemulțumiți de politicile economice în contextul offensivei continue din Ucraina și al sancțiunilor europene care afectează economia Moscovei, arată un sondaj recent, după cum relatează The Independent.
Rezultatele studiului indică faptul că rușii cu venituri mai mici sunt mai critici la adresa politicilor economice actuale, pe când cetățenii mai înstăriți sunt mai loiali regimului.

Vladimir Putin se confruntă cu o realitate îngrijorătoare: aproximativ o treime dintre cetățenii ruși evaluează critic repercusiunile politicilor sale economice asupra economiei naționale.
În contrast, numai 15% dintre respondenți consideră că strategiile economice ale liderului de la Kremlin au avut un impact favorabil.
Aceste date rezultă dintr-un studiu recent efectuat de Centrul NEST.

Condițiile economice s-au agravat în ultimele trei luni pentru mai mult de o treime dintre cei care au participat la sondaj, în timp ce aproximativ unul din cinci evaluări generale nefaste ale stării economiei au fost raportate.

Citește șiCum va arăta cel mai lung pod hobanat peste mare din America Latină: O construcție de 12 kilometri, gata în 2031

Serghei Aleksașenko, fostul ministru adjunct al finanțelor al Rusiei, în perioada 1993-1995, a afirmat că nemulțumirea este concentrată în rândul cetățenilor cu venituri fixe mai mici, a celor cu vârste între 45 și 65 de ani și a persoanelor care se informează prin intermediul rețelelor sociale.

„Cetățenii mai săraci cu venituri fixe, alegătorii cu vârste cuprinse între 45 și 65 de ani și cei care se informează din rețelele sociale constituie cea mai mare parte a nemulțumirii”

, a declarat el, fiind șeful departamentului de economie al Centrului NEST.

Bugetul Federației Ruse a înregistrat o redistribuire semnificativă a fondurilor de la începerea conflictului la scară largă din Ucraina, 40% din bugetul federal fiind acum alocat pentru apărare, ceea ce reprezintă o creștere dramatică.
Cheltuielile militare ale Moscovei au atins niveluri istorice post-Război Rece, generând o economie puternic dezechilibrată care prioritizează resursele pentru complexul militar-industrial în detrimentul sectoarelor civile.

O situație îngrijorătoare se conturează la Kremlin, potrivit unui anumit punct de vedere, Putin se confruntă cu o provocare din ce în ce mai mare.

Până în prezent, Putin a reușit să protejeze populația de efectele războiului din Ucraina, dar declinul economic continuu va face acest lucru din ce în ce mai dificil

Această realitate va impune, probabil, o presiune suplimentară asupra sa.

Economiei rusești, puternic dependentă de petrol, i-au fost provocate noi daune prin atacuri repetate ale Kievului asupra rafinăriilor și porturilor petroliere de pe teritoriul Rusiei, forțând astfel Vladimir Putin să aloce fonduri suplimentare din alte sectoare pentru a face față crizei și, implicit, afectând viața de zi cu zi a cetățenilor ruși obișnuiți.

Printre categoriile de populație cu o percepție optimistă asupra economiei se numără cei cu vârste între 18 și 24 de ani, care au înregistrat un raport pozitiv-negativ de 82:18. În aceeași categorie se includ locuitorii din Moscova, cu un raport de 67:33, persoanele cu venituri ridicate, care au prezentat un raport de 74:26, precum și cei care utilizează mijloace tradiționale de informare în masă, cum ar fi televiziunea, radioul și ziarele.

Respondenții care se luptă cu dificultăți financiare majore și cei care au o vârstă cuprinsă între 45 și 65 de ani au avut opinii nefaste despre starea economiei, potrivit sondajului menționat de publicația The Independent.
Astfel, cei cu un nivel de trai scăzut au prezentat un raport de 34:66, în timp ce cei care utilizează surse media neconvenționale, printre care și platforme precum YouTube, au avut un raport de 33:67 în ceea ce privește percepția lor asupra economiei.

În ceea ce privește evoluția economiei din ultimele trei luni, 36% dintre respondenți au remarcat o înrăutățire, fie ea moderată sau accentuată, pe când 18% consideră că aceasta a înregistrat îmbunătățiri.
Percepțiile asupra situației economice actuale par a fi predominant nefaste în rândul populației ruse.

Aleksașenko, fost vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, a afirmat că datele oficiale dezvăluie o scădere semnificativă a satisfacției populației față de politicile economice ale Rusiei, fenomen care atinge pentru prima dată un nivel negativ de la începutul anului 2022. Această situație este comparabilă cu perioadele de criză din trecut, precum pandemia de Covid-19 și reforma sistemului de pensii din 2018, considerate momente importante și dificile în istoria recentă a Rusiei.

Este puțin probabil ca nemulțumirea economică să reprezinte o preocupare majoră pentru Kremlin, potrivit acestuia.
Afirmația a fost făcută în contextul în care impactul economic nu pare să îngrijoreze foarte mult conducerea de la Kremlin.

Potrivit unor analize, o stare de spirit predominant sceptică în rândul populației este considerată deocamdată o nemulțumire difuză, Putin demonstrând în trecut abilitatea de a gestiona situații economice dificile.

Ei văd acest lucru mai degrabă ca pe o nemulțumire publică decât ca pe ceva mai grav, iar Putin a reușit să se redreseze din situații economice similare în trecut.

În același timp, această nemulțumire nu a atins încă un nivel critic care să conducă la un mesaj clar adresat guvernului.

Nu există o cerere coerentă pentru o schimbare de abordare, cu atât mai puțin pentru o schimbare de regim, care ar putea să-l neliniștească pe Kremlin

Creșterea nemulțumirii economice va contribui la o stare generală de regresare care îi afectează pe președintele rus și guvernul acestuia, potrivit afirmațiilor lui Aleksașenko. El consideră că această tendință va avea ca rezultat o probabilitate crescută de decizii eronate.

va crește șansele de a se comite greșeli

a adăugat Aleksașenko.

Negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia ar trebui să fie conduse de țări precum Polonia, potrivit președintelui Finlandei.

COMENTARII / 0