România cere întărirea flancului estic al NATO și a capacităților de descurajare și apărare la Marea Neagră, prin finanțări europene pentru protejarea frontierelor și securitatea maritimă, a declarat vineri ministra interimară de Externe, Oana Țoiu.
Într-un interviu, la întrebarea referitoare la măsurile pe care România le adoptă în contextul dronelor care s-au apropiat de teritoriul național și al navelor comerciale atacate în Marea Neagră, Oana Țoiu a declarat că țara continuă colaborarea cu Bulgaria și Turcia pentru a proteja navigația.
Conform ministeră interimă, întâlnirea NATO din 20 octombrie a fost programată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, la cererea României, după ce acesta s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Bulgariei.
Citește șiItalia și Spania, aproape de încheierea disputei privind controalele la frontieră. Ce au decis Meloni și Sanchez la Bruxelles
„În primul rând, adunarea NATO, pe care o menționați, care va avea loc pe 20 octombrie, dedicată Securității la Marea Neagră, este convocată de Secretarul General Mark Rutte la cererea României după întâlnirea pe care a avut-o cu Președintele Nicușor Dan și cu Premierul Bulgariei. Este o consecință directă a cerinței noastre”, a declarat Oana Țoiu.
România a intensificat colaborarea cu Bulgaria și Turcia.
Ministra interimară de Externe a declarat că în acest an România a intensificat cooperarea cu Bulgaria și Turcia, celelalte două state aliate din regiunea Mării Negre.
Cooperarea dintre cele trei țări a fost deja activă în sectorul operațiunilor de deminare, iar scopul acestei colaborări era să asigure navigația în condiții de securitate.
În acest moment, subiectul cuprinde și protecția infrastructurii critice.
„Infrastructura critică de la Marea Neagră pentru România este, așa cum știți, esențială atât din perspectiva potențialului cablurilor de conectare, cablurilor submarine, cât și, evident, din perspectiva producerii de energie în perimetrul Neptun Deep, care este planificat, așa cum știți, ca anul viitor să crească chiar și cu 80% resursele pe care România le are din producție proprie de gaze naturale”, a afirmat ministra interimară.
Apărarea marină și supravegherea riscurilor, printre priorități
Oana Țoiu a menționat și a declarat că Ministerul Apărării a pus în prim-plan, în acest an, achizițiile dedicate apărarei navale, sistemelor de radar și monitorizării pericolelor din zonă.
„Apoi, prioritate în planul de achiziție al Ministerului Apărării, așa cum a declarat și ministrul Radu Miruță, au fost în acest an protecția și achizițiile care țin de capabilități în zona navală, în zona radarelor, în zona monitorizării riscurilor respective și la nivelul protecției civile, așa cum știți, mai ales după incidentele anterioare care au privit drone marine care s-au apropiat, au fost foarte aproape de, sau chiar în perimetrul portului Constanța, a fost crescută capacitatea de monitorizare la nivelul radarelor”, a declarat Oana Țoiu.
România cere finanțare pentru securitatea maritimă
Referitor la inițiativele pe care România le va promova în cadrul NATO și în cadrul negocierilor privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, Țoiu a declarat că obiectivul constă în consolidarea flancului estic.
„În ceea ce privește cerințele pentru viitor, atât la nivel NATO, cât și la nivelul finanțării în bugetul multianual al Uniunii Europene, poziția României cere întărirea flancului estic și, evident, întărirea capacității de descurajare și apărare la Marea Neagră”, a spus Oana Țoiu.
Ea a adăugat că România va susține punerea în prim-plan a protecției frontierei și securității maritime în cadrul negocierilor referitoare la viitorul buget al Uniunii Europene.
România a purtat o conversație cu Lituania.
Ea a declarat că a avut o conversație cu ministrul de Externe al Lituaniei pentru a intensifica schimbul de experiență în sectorul securității maritime.
În prezent, România dorește să implementeze metodele aplicate în Marea Baltică, unde națiunile se confruntă cu provocări similare celor întâlnite în zona Mării Negre.
„De asemenea, am avut o discuție ieri cu ministrul de externe al Lituaniei și am stabilit să întărim schimbul de practici pentru securitatea maritimă între ceea ce facem la Marea Neagră și ce se întâmplă deja în Marea Baltică, care are provocări similare și o colaborare întărită a statelor liberale”, a declarat ministra interimară.
Un alt scop al eforturilor diplomatice românești constă în a asigura un armistițiu în zona Mării Negre, astfel încât comerțul să poată fi reluat în condiții de siguranță.
„Iar prioritatea pe care am setat-o la adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite, unde România, împreună cu Franța, cu Comisia Europeană și cu Ucraina, am moderat, împreună cu 30 de țări, un eveniment dedicat creșterii, efortului diplomatic pentru a obține un armistițiu la Marea Neagră, practic încetarea focului, care să permită din nou comerț în siguranță, atât pentru sursele de energie foarte importante și pentru România, cât și pentru comerțul cu grâne și, din perspectiva rolului nostru ca țară de tranzit, în special prin portul Constanța, dar și pentru că România este principalul exportator din Uniunea Europeană”, a afirmat Oana Țoiu.
COMENTARII / 0