Oleșkî și localitățile din jurul regiunii Herson, sub control rus, găsesc mii de persoane civile în penurie extremă de alimente și medicamente; ultima livrare confirmată a avut loc pe 26 mai. Conform lucrătorilor ONU și a autorităților locale, exploziile minelor și atacurile cu drone au blocat rutele de evacuare, iar Rusia nu a confirmat disponibilitatea de a permite o misiune umanitară negociată, deși Crucea Roșie este pregătită să intervină, scrie Kyiv Post.
În data de 18 septembrie, orașul Oleșkî, aflat încă sub ocupație rusă, a rezistat aproape patru luni fără niciun livrări confirmate de alimente sau medicamente, obligând mii de civili să se sprijine exclusiv pe legumele din grădină, pe conserve și pe troc. Terenurile minate și atacurile cu drone fac evacuarea practic imposibilă.
Potrivit liderului Administrației Militare din Oleșkî, Tetiana Hasanenko, cea mai recentă operațiune de aprovizionare și evacuare a sosit în oraș pe 26 mai.
Citește și„Omule mare, suntem cu ochii pe tine”. Ministrul polonez de externe, ironic la adresa lui Elon Musk după ce oficialii ucraineni au raportat noi restricții Starlink
Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului a verificat de forma independentă că nu a sosit nicio livrare de provizii alimentare în Oleșkî în intervalul de la data menționată până pe 24 iunie, iar Hasanenko a precizat în data de 11 septembrie, pentru postul Suspilne, că livrările nu au fost reîncepute.
În iulie, publicația Kyiv Post a raportat că orașul Oleșkî se afla deja separat de livrările de alimente și medicamente, situație care persistă de peste o lună.
Informațiile obținute de la locuitori, voluntari, oficiali ucraineni și monitori internaționali evidențiază un deficit major de alimente, apă potabilă, medicamente, electricitate și gaz.
Blocarea informațiilor impusă de Rusia și pericolul de a contacta locuitorii din interiorul orașului fac imposibilă determinarea independentă a numărului exact de rezidenți și decesi.
Oleșkî are estimări care oscilează între 2.000 și 4.000 de persoane. Hasanenko a declarat că administrația sa însumea anterior aproximativ 2.000 de locuitori, dintre care 45-47 de copii, însă cei evacuați recent i-au transmis că în localitate ar putea fi între 3.000 și 4.000 de oameni.
Cifra mai ridicată de peste 6.000 de persoane (dintre care aproximativ 200 de copii), citată de Dmitro Lubineț, oficial guvernamental ucrainean, include atât orașul Oleșkî, cât și localitățile învecinate de pe malul stâng ocupat al Niprului.
La patru kilometri de hrană
La doar câțiva kilometri de Herson, orașul Oleșkî se găsește pe partea opusă a râului Nipru, sub controlul ucrainean. În realitate, curentul apei, podurile distruse, luptele de pe linia frontului, terenurile minate și supravegherea cu drone au transformat această scurtă distanță într-un obstacol imposibil de depășit.
„La doar patru kilometri de noi există viață cu mâncare, dar fizic nu există niciun mod de a părăsi orașul”, a scris pe Facebook Alla Lîhman-Malîș, o locuitoare a orașului.
Femeia a povestit că, pe parcursul verii, locuitorii au supraviețuit în mare parte cu castraveți, roșii, dovlecei și vinete cultivate în propriile grădini. Pe măsură ce toamna se apropie, această sursă de hrană dispare.
În primele săptămâni ale lunii august, piața locală nu mai ofera în mod semnificativ altceva decât legume, verdețuri, lubenițe și margarină care rămâne în depozitele unei foste fabrici de lactate. Făina, cerealele, cartofii, ceaiul și cafeaua erau accesibile în mare parte prin schimb
Potrivit declarației sale, un kilogram de zahăr și un pachet de analgezicul popular Citramon erau fiecare în aproximativ 1.000 de ruble. Aceste prețuri și deficituri au fost, de asemenea, descrise în rapoartele locale.
Hasanenko a comunicat, în cadrul unui interviu acordat canalului Suspilne, că banii lor au pierdut aproape orice valoare, din cauza faptului că nu mai rămăsese aproape nimic de cumpărat.
„Indiferent câți bani ai avea, nimeni nu mai vinde nimic”, a declarat ea.
Rezidenții interogați de publicația germană Bild au afirmat că forțele rusești au redirecționat vehiculele de aprovizionare la stațiile de control. Un rezident local a susținut că forțele rusești le-au spus acelor care încercau să se îndepărteze:
„Întoarceți-vă și muriți acolo”
Kyiv Post nu a reușit să confirme, prin surse independente, conversația raportată.
Un registru al hranei care dispare
Un jurnal la persoana I scris din interiorul orașului Oleșkî, publicat de The Ukrainians în aprilie, a documentat modul în care rezervele de hrană ale orașului s-au prăbușit treptat în timpul iernii.
10 ianuarie a marcat oprirea livrărilor, potrivit autorului jurnalului, după ninsori abundente. 8 zile mai târziu, a sosit un mic transport, însă pâinea a fost luată în timp ce era descărcată, iar proviziile s-au epuizat rapid. În cele din urmă, ultimele magazine rămase în oraș s-au închis.
Spre sfârșitul lunii ianuarie, locuitorii își vindeau propriile conserve și ultimele pachete de paste, ceai și condimente. O farmacie își lichida ultimele stocuri, deoarece nu mai soseau nici medicamente, nici combustibil.
Autorul jurnalului a relatat că a găsit morcovi uscați și cereale achiziționate cu ani în urmă, că a limitat consumul de făină și a preparat pâine pe tigaie. Buteliile de gaz nu mai puteau fi reumplute, obligând localnicii să gătească pe sobe de lemne sau pe arzătoare de camping.
Februarie a marcat luna în care a avut loc o distribuție restrânsă de ajutoare, sub controlul autorităților ruse, conform jurnalului. Proviziile au fost oferite exclusiv pensionarilor deținând documente rusești, cu excepția celor cu vârsta peste 80 de ani care încă dispuneau de taloane de pensie ucrainene.
Radio Europa Liberă / Radio Liberty a adunat în mod independent narațiuni de la rezidenți și voluntari, care au relatat că, în sezonul rece, localnicii au vânat fazani și au capturat porumbei.
Voluntara Ksenia Arhipova a declarat că rudele îi trimiteau în mod frecvent mesaje de genul:
„Tata este la această adresă. Nu mai există mâncare.”
Într-un articol de opinie publicat recent în Kyiv Post, au fost prezentate mărturii similare. O femeie, cunoscută sub pseudonimul Oksana din motive de securitate, a relatat că părinții ei au schimbat legume cu ouă și au uscat pâinea rămasă pentru sezonul de iarnă. O altă locuitoare, Alya, a declarat că a reușit să supraviețuiască uneori consumând doar apă aromată cu miere.
Operațiunile de sprijin se încheie în zone minate și sub atacuri cu drone.
Livrările periodice au început să fie nesigure încă din decembrie 202
ONU a declarat că ultimul magazin alimentar și-a încheiat operațiunile obișnuite în ianuarie. De la acea dată, locuitorii se bazează pe conservă și pe livrări sporadice din partea unor furnizori privați, iar aceste livrări erau deseori inaccesibile pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități.
Pe 2 iunie, la intrarea în oraș, un convoi ce transporta alimente și ajutoare umanitare a lovit o mină. Organizația ONU a raportat un deces și trei victime rănite. Ulterior, pentru canalul Suspilne, Hasanenko a afirmat că două persoane au fost ucise și alte două au suferit răniri grave. Diferența dintre aceste cifre nu a putut fi clarificată de surse independente.
Înregistrările privind o nouă încercare de livrare din 1 septembrie variază, de asemenea.
Hasanenko a declarat pentru Suspilne că vehiculele au găsit în traseu mina și fire capcană, fiind nevoite să se întoarcă.
Lîhman-Malîș și Arhipova, fiecare în mod independent, au declarat că vehiculele civile, marcate clar, au fost atacate de drone, conform publicației Vgoru. În același timp, Kyiv Post nu
Lîhman-Malîș a relatat că, în urma evenimentului, locuitorii aflați în disperare, au continuat să parcurgă pe jos, pe o distanță de aproximativ șapte kilometri, pe un traseu minat, pentru a recolta tot ce mai rămăsese în jurul vehiculelor avariate, inclusiv cartofi arși, ceapă și lipii înmuiate de ploaie.
Observatorii ONU au evidențiat că atribuirea responsabilității pentru atacurile individuale cu drone în zona de front nu poate fi întotdeauna confirmată cu certitudine. Orașul Oleșkî și localitățile din apropiere se află sub dominație rusă, însă se situează și în aria de acțiune a dronelor ucrainene cu rază scurtă.
Totuși, ONU a ratificat faptul că dronelor și minelor de sol au blocat cu succes livrările proviziilor alimentare, transferurile medicale și evacuările planificate.
„Oamenii nu pot ieși, mâncarea nu poate intra, iar bolnavii și răniții nu primesc asistența medicală de care au nevoie”
a spus Danielle Bell, șefa misiunii de monitorizare a ONU.
Oamenii din localitate trec prin zone minate în speranța de a scăpa.
Lubineț a afirmat că Ucraina și Rusia au stabilit în prealabil metode pentru o evacuare umanitară. S-a elaborat o listă cu persoanele destinate evacuării, iar trupele ucrainene s-au pregătit să observe o încetare locală a focului. În plus, Comitetul Internațional al
Din acea dată, Rusia nu a confirmat din nou disponibilitatea de a prelungi misiunea, a declarat Lubineț pe 16 septembrie.
În data de 16 septembrie, Kyiv Post a raportat că autoritățile ruse nu au îndeplinit acordurile anterioare legate de misiunea umanitară.
Biroul său a înregistrat 176 de convocații referitoare la condițiile umanitare din zona ocupată Herson și a confirmat datele privind 358 de persoane ce solicită cu urgenta sprijin pentru evacuare.
„Cel mai cumplit lucru este că oamenii merg deja prin câmpuri minate pentru că nu mai văd nicio altă ieșire”, a scris Lubineț.
Vorbind separat la televiziunea ucraineană, Avocatul Poporului a menționat că mulți locuitori ar fi murit după ce au călcat pe mine în timpul unor tentative individuale de evadare. Nu a fost furnizat un bilanț verificat al victimelor. El a discutat despre blocarea evacuării și într-un interviu acordat postului Espreso.
Unii dintre evacuați au relatat că s-au poziționat în fața vehiculelor pentru a identifica minele și pentru a ghida șoferii pe drumurile avariate. Alții au traversat sudul ocupat al Ucrainei, Rusia și Belarus, înainte de a se întoarce pe teritoriul controlat de Ucraina prin Europa.
O femeie, subiectul unui interviu realizat de Novînarnia, a relatat că a scăpat alături de soțul ei și de mama sa, în vârstă de 84 de ani, după ce au reușit să se hrănească în principal cu cartofi și paste găsite în pivnițe lăsate abandonate. Călătoria a durat 4 zile.
ONU a raportat că voluntarii au asistat aproximativ 180 de persoane să părăsească orașul Oleșkî și zonele învecinate, organizând soluții improvizate până la sfârșitul lunii iunie. În cea mai mare acțiune, 32 de persoane au fost evacuate în timpul unei pauze de trei zile a ostilităților, în luna mai.
Aceste operațiuni private sunt extrem de insuficiente pentru rezidenții rămași și constituie o provocare majoră pentru vârstnicii, persoanele cu dizabilități sau cei care rămân imobilizați la pat.
În acest spital nu există medicamente și nu există nici o cale de evacuare.
În Oleșkî, rămășițele clinicii funcționează fără alimentare electrică constantă, fără echipamente de diagnostic, fără antibiotice, analgezice și fără consumabile esențiale pentru tratamentul rănilor, conform KHPG.
Ambulanțele nu mai efectuează deplasări la domiciliu, iar pacienții aflați în stare critică sau răniti nu pot fi transferați către spitale din alte zone ale teritoriului sub ocupație.
ONU a înregistrat incidentul unui pacient ce a pierdut viața în perioada de așteptare pentru transferul la Skadovsk. În plus, locuitorii și autoritățile din zonă au semnalat decesuri cauzate de infarct, atac cerebral, septicemie, hipotermie și eventuală foame, însă nu există o analiză detaliată confirmată de terți.
Cadavrele ar putea rămâne necolectate, deoarece ieșirea în exterior prezintă pericole majore de detonări ale minelor și de atacuri cu drone. Morga orașului a suferit distrugere și nu există facilități de răcire, potrivit lui Hasanenko, iar declarația sa a fost confirmată de KHPG.
Serviciul European de Acțiune Externă al UE a difuzat o estimare adresată autorităților și voluntarilor din localitate, potrivit căreia mai mult de 300 de rezidenți au murit din cauza frigului sau a foamei până în primăvară. Nu s-a oferit o listă detaliată sau o verificare independentă, iar Kyiv Post nu a reușit să confirme această cifră.
Organizația Națiunilor Unite a înregistrat în anul 2026 cel puțin 29 de civili decedați și 54 de răniți în localitățile Oleșkî și Hola Prîstan, majoritatea victimelor fiind afectate de atacuri cu drone. Misiunea a confirmat că numeroase dintre aceste incidente au fost verificate, însă atribuirea responsabilității nu a putut fi determinată cu certitudine pentru fiecare caz.
Rusia admite situația de criză, însă atribuie responsabilitatea Ucrainei.
În luna mai, Vladimir Saldo, liderul desemnat de Rusia în regiunea Herson, a negat existența unei crize umanitare și a afirmat că forțele ruse asigură orașului Oleșkî bunuri vitale. În plus, el a refuzat o cerere de încetare a focului pentru evacuare, susținând că există temeri presupuse legate de o „provocare” ucraineană.
20 iunie, Rodion Miroșnik, delegat al ministerului rus de externe, a confirmat existența unei crize umanitare în Oleșkî, însă a atribuit responsabilitatea Ucrainei și țărilor occidentale.
Moscova și autoritatea sa de ocupație nu au furnizat dovezi independente verificabile referitoare la livrări periodice de alimente sau medicamente începând din luna mai și până în prezent.
Centrul Național de Rezistență al Ucrainei a susținut că autoritățile ruse de ocupație exploatează criza pentru a promova propaganda, reproșând forțelor ucrainene blocarea și încercând să mute vina asupra condițiilor din zona sub controlul Rusiei.
Conform dreptului internațional umanitar, autoritatea de ocupație trebuie să asigure livrarea de alimente și medicamente către populație și să faciliteze ajutorul umanitar când resursele locale nu sunt suficiente, a precizat misiunea de monitorizare a ONU.
Autoritățile din Ucraina au reproșat forțelor ruse că folosește în mod deliberat populația din Oleșkî ca scuturi umane. Această acuzație a fost făcută în mod public de către parlamentarii ucraineni. Motivația respectivă nu poate fi confirmată de surse independente, iar refuzul Rusiei de a ratifica evacuarea negociată a blocat și transferul planificat al locuitorilor către alte regiuni sub control rus, precum Skadovsk sau Crimeea.
Oleșkî se află sub ocupație încă din primele zile ale invaziei pe scară largă a Rusiei.
În iunie 2023, orașul a suferit din nou o distrugere majoră, deoarece barajul Kahovka a fost demolat, generând inundații devastatoare în întregul teritoriu al regiunii Herson și distrugând locuințe, documente și rețele de infrastructură.
Înainte de izbucnirea conflictului, orașul avea peste 24.000 de locuitori; astăzi, majoritatea clădirilor sale sunt în ruină, nu mai beneficiază de utilități și este înconjurat de un câmp minat în expansiune de-a lungul liniei frontului.
Hasanenko a declarat că
„Oamenii nu mai trăiesc”
și a subliniat că
„Așteaptă moartea.”
COMENTARII / 0