OMS avertizează: lumea încă nu e pregătită pentru următoarea pandemie

Dezvoltarea tratatului pandemiilor se confruntă cu un impas, care pune în evidență diferențele dintre țările dezvoltate și cele aflate în dezvoltare în ceea ce privește distribuția echitabilă a mijloacelor de combatere a pandemiilor.
Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că, în cazul în care nu se ajunge la un acord, lumea rămâne nepregătită pentru a face față unei noi crize sanitare,

— situație care ar putea avea consecințe devastatoare

.
În centrul acestui blocaj se află chestiuni legate de accesul la vaccinuri, teste și tratamente.

Citește șiEUA lansează primul tren național: Dubai–Abu Dhabi în 50 min, 10 euro

Negocierile privind tratatul pandemiilor au eșuat în a respecta o termene limită crucială, generând temeri că lumea rămâne vulnerabilă în fața viitoarelor crize sanitare majore, potrivit The Guardian.

În cadrul discuțiilor, națiunile se luptă să cadă de acord asupra metodelor de schimb de informații referitoare la posibili agenți patogeni, precum bacterii sau virusuri, care ar putea duce la crize sanitare globale.
În același timp, acestea încearcă să stabilească modalitățile de acces la posibile vaccinuri, teste și tratamente care ar putea fi oferite în schimbul acestor informații.

Organizația Mondială a Sănătății are nevoie de un sistem de acces și partajare a beneficiilor pentru a combate pandemiile, care să fie funcțional înainte de intrarea în vigoare a acordului privind gestionarea pandemiilor.
Acest sistem, denumit Pabs, reprezintă o condiție esențială pentru implementarea viitorului acord al Organizației Mondiale a Sănătății privind pandemiile, care are scopul de a reglementa răspunsul la focare de boli la scară largă.

Nu avem încă un acord privind Pabs.

În esență, Pabs este un mecanism care ar trebui să faciliteze accesul la agenți patogeni și partajarea beneficiilor asociate, însă detaliile acestui sistem rămân de stabilit.

Dezideratul de a ajunge la un acord comun nu s-a materializat printre națiuni înainte de întrunirea Adunării Mondiale a Sănătății care are loc în această lună la Geneva, ceea ce este „profund regretabil”, după cum afirmă Ellen Johnson Sirleaf, fost președinte al Liberiei, și Helen Clark, fost prim-ministru al Noii Zeelande, care au prezidat în comun Grupul independent de experți OMS pentru pregătirea și răspunsul la pandemiilor, într-un comunicat recent emis.

O concluzie a desprins-o experții după ce au studiat reacția globală la pandemia de COVID-19: ar fi fost posibilă economisirea a milioane de vieți printr-un răspuns mai prompt și mai sincronizat.
Acordul privind pandemiile a fost propus acum cinci ani, ca o lecție învățată din gestionarea crizei sanitare mondiale.

În cazul apariției unui nou agent patogen în prezent, lumea rămâne în mare parte nepregătită pentru a face față acestuia.

„Lipsa de acțiune pentru prevenirea și pregătirea în fața următoarei amenințări pandemice este un deserviciu adus umanității”

se arată într-un comunicat.
Această situație evidențiază o problemă majoră în ceea ce privește pregătirea pentru crizele sanitare viitoare.

Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, a făcut un apel către țări să acorde o atenție deosebit de urgentă problemelor nerezolvate, avertizând că este doar o chestiune de timp până când va izbucni următoarea pandemie.

„să abordeze în continuare problemele rămase cu un sentiment de urgență, deoarece următoarea pandemie este o chestiune de când, nu de dacă”

Există o divergență semnificativă între națiunile cu economie avansată și cele aflate în plină dezvoltare. Țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare sunt într-o poziție de impas în ceea ce privește tratatul pandemiilor.

În martie 2021, pentru prima oară, liderii globali au prezentat planurile pentru un tratat referitor la pandemiile viitoare. Însă, datorită lipsei de încredere dintre națiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, progresul a fost încetinit. Un alt obstacol a fost reprezentat de cantitatea imensă de informații false care se răspândesc prin intermediul rețelelor de socializare, printre care și susțineri neadevărate cum că tratatul ar conduce la transferul suveranității naționale către OMS.

2025 a fost anul în care acordul referitor la pandemiile a fost în cele din urmă adoptat, fiind considerat o realizare majoră pentru sănătatea la nivel global.
Acest acord a fost salutat ca fiind „o victorie pentru sănătatea publică”, având în vedere fragmentarea actuală a colaborării la nivel internațional și decizia SUA de a se retrage din cadrul OMS.

Tratatul principal a fost adoptat doar după ce chestiunea spinoasă a Pabs a fost relegată într-un apendice, urmând ca detaliile să fie dezbătute ulterior. 60 de țări trebuie să ratifice acordul pentru ca acesta să intre în vigoare la 30 de zile după aceea, însă procesul de semnare va fi amânat până la definitivarea anexei.

Dezbaterile în jurul tratatului pandemiilor sunt marcate de o diviziune clară între națiunile dezvoltate și cele aflate în plină expansiune.

• Grupul pentru Echitate
• Grupul Africii

sunt printre blocurile de negociere care propun un acord comun care să impună companiilor farmaceutice să ofere acces liber la produsele medicale create ca rezultat al accesului la

agenți patogeni periculoși

furnizați de către state.

Se discută despre posibilitatea ca anumite prevederi să aibă un efect descurajant asupra activităților de cercetare și dezvoltare, motiv pentru care unele țări europene au propus un model hibrid care să îmbine cerințe de natură obligatorie cu altele de natură voluntară, potrivit informațiilor disponibile.

Inițial, obiectivul era ca sistemul Pabs să primească aprobarea la Geneva în cursul lunii actuale. Însă, potrivit unui anunț făcut de negociatori, se impune o perioadă suplimentară de timp, ceea ce face ca Adunarea Mondială a Sănătății din 2027 să devină noua țintă pentru finalizarea acestui proces.