Într-un climat global din ce în ce mai imprevizibil, María Fernanda Espinosa subliniază necesitatea unei reinventări a Organizației Națiunilor Unite, informează Euronews.
„ONU va supraviețui. Întrebarea este cum va supraviețui. Iar răspunsul scurt este: reformă, transformare sau dispariție”
, a declarat ea. Potrivit María Fernanda Espinosa, organizația se află într-o situație de criză, însă rămâne vitală pentru buna funcționare a sistemului internațional. În prezent, ONU se confruntă cu una dintre cele mai complicate perioade din întreaga sa istorie, cauzate în mare parte de scăderea finanțărilor pentru proiectele sale de dezvoltare. Administrația Donald Trump a redus contribuțiile financiare către numeroase agenții ONU și a limitat ajutorul pentru programele cu caracter umanitar. Ca o consecință directă, organizația a optat pentru o reducere a bugetului anual cu circa 15% pentru anul 2026.
Citește șiVitali Kliciko: „Rusia distruge Kievul”. Atacurile cu drone și rachete au lovit poduri, locuințe și infrastructura critică
Chestiuni legate de legitimitate sunt ridicate în cadrul Organizației Națiunilor Unite.
Organizația Națiunilor Unite se luptă nu numai cu probleme financiare, ci și cu o criză de legitimitate. Au apărut noi provocări sub forma unor inițiative alternative, cum ar fi „Consiliul de Pace” propus de administrația americană, care au stârnit critici din partea unor țări europene, printre care Franța și Spania, care consideră că acestea ar putea submina autoritatea ONU. Fostul președinte al Adunării Generale, Espinosa, a accentuat necesitatea unei colaborări mai strânse cu entități emergente, precum orașele și organizațiile regionale. După cum a afirmat, „este imperativ să redefinim și să revitalizăm organizația pentru a răspunde realităților actuale”.
Trebuie să regândim și să revitalizăm organizația pentru a face față unei realități diferite
. În plus, Espinosa a menționat că Europa are un rol crucial în menținerea stabilității și sprijinirea sistemului multilateral. Oficialul a arătat că marile crize globale – conflicte, schimbări climatice, migrație și sărăcie – au un impact direct asupra zonelor urbane. Sunt exemple în acest sens Ucraina, Liban și Sudan, care demonstrează că orașele sunt cele mai vulnerabile în astfel de situații. În pofida acestui fapt, investițiile în dezvoltarea urbană sunt insuficiente, având în vedere că aproximativ un miliard de oameni trăiesc în zone defavorizate.
COMENTARII / 0