Oraș bizantin vechi descoperit în deșertul Egiptului de arheologi

În vestul deşertului Egiptului, o echipă de arheologi a făcut o descoperire remarcabilă, scotând la iveală un oraş bizantin extrem de bine conservat.
Secolul al IV-lea este perioada în care au fost construite cartierele, care cuprindeau atât clădiri rezidenţiale, cât şi structuri religioase, printre care şi o biserică, toate situate în oaza Dakhla.
Descoperirile arheologice includ

monede

, fragmente de ceramică şi unelte, după cum relatează News.ro.

Citește șiAtac petrolier în Marea Neagră: 23 de echipaj salvați

În regiunea Marina el-Alamein, 18 morminte antice au fost aduse în atenție, situate în vecinătatea orașului Alexandria. Acestea sunt reprezentate prin morminte excavate în stâncă și construcții funerare din calcar, care includ ceramică și un sarcofag realizat din granit.

Potrivit anunțului oficial, Ministerul Turismului şi Antichităţilor a dezvăluit că această descoperire inițială aduce informații prețioase despre rutina zilnică, evoluția urbanistică și mecanismele economice predominante în perioada de apartenență a Egiptului la Imperiul Bizantin.

Descoperirea recentă a scos la iveală cartiere cu străzi principale orientate nord-sud, care se intersectează cu artere est-vest, creând astfel pieţe vaste şi zone publice.
Potrivit declaraţiilor lui Hisham el-Leithy, secretar general al Consiliului Suprem al Antichităţilor, aceste străzi şi pieţe sunt dispuse într-un mod care sugerează o planificare urbanistică complexă.

Cartierele descoperite includ artere orientate pe direcţia nord-sud, intersectate de străzi est-vest, formând pieţe deschise şi spaţii publice

, a explicat el.

Mohammed Massoud, liderul echipei de arheologi, a declarat că o impresionantă bazilică, edificată în anul 350, este situată în partea superioară a localității și se înalță deasupra arterelor principale, învecinându-se cu vestigiile a două turnuri de supraveghere, construite pentru protecția zonei periferice.

Lista Patrimoniului Mondial pare să se apropie cu un pas de a include Oaza Dakhla, aceasta fiind deja înscrisă pe lista indicativă a UNESCO, în provincia New Valley din Egipt.

Potrivit declarațiilor, în regiune a fost identificată o construcție cu ziduri de apărare extrem de rezistente, alături de multiple edificii rezidențiale dotate cu încăperi de recepție și tavane în formă de arcadă.
Această descoperire a fost făcută cunoscută de către Massoud, care a oferit detalii suplimentare.

În cursul cercetărilor, au fost descoperite monede din bronz, precum și diverse obiecte care au ajutat la înțelegerea vieții cotidiene din acea perioadă, printre care se numără și unelte din piatră pentru măcinat.
Descoperirile includ, de asemenea, bucătării și cuptoare pentru pâine.

O descoperire remarcabilă a scos la iveală locuinţa lui Tisous, diacon al unei biserici, care datează din perioada a doua jumătate a secolului al IV-lea.
Se presupune că această locuinţă a servit drept biserică înainte de edificarea bazilicii din oraş, potrivit concluzilor trase de arheologi.

Descoperirile recente au scos la iveală cuptoare pentru pâine, bucătării echipate cu unelte de măcinat, precum şi monede din bronz care îi prezintă pe împăraţii bizantini, alături de inscripţii redactate în limba latină şi simboluri creştine.

Descoperirea unor monede de aur a scos la iveală legături cu perioada de domnie a împăratului roman Constanţiu al II-lea.

Potrivit Ministerului Turismului şi Antichităţilor

, aceste monede au fost emise în timpul conducerii sale, care a avut loc între 337 şi 361.

Diaa Zahran, responsabil cu Antichităţile Islamice, Copte şi Evreieşti, a făcut publică descoperirea a circa 200 de fragmente ceramice pe care oamenii din trecut le foloseau ca suport pentru acte scrise.
Conținutul acestor fragmente include detalii despre tranzacții comerciale, schimburi de scrisori și diverse aspecte ale vieții de zi cu zi, după cum a explicat el.

Nu există declarații directe care să poată fi reproduse aici.

În esență, toate aceste descoperiri au legătură cu viața cotidiană și activitățile economice din trecut.

Descoperirea unor morminte antice a fost făcută în cadrul sitului arheologic Marina el-Alamein, care se află la o distanță de aproximativ 100 de kilometri vest de Alexandria, pe litoralul Mării Mediterane.

Noi descoperiri au fost raportate de către minister, care a menționat că acestea cuprind 11 morminte excavate direct în stâncă, având o profunzime medie de 8 metri.
În plus, au fost identificate 7 morminte de suprafață, construite din calcar.
Aceste descoperiri recente au ridicat numărul total al mormintelor găsite în sit la 48.

Au fost descoperite numeroase artefacte în sit, printre care vase ceramice, obiecte de valoare istorică, precum și amfore, opaițe, farfurii, altare și bazine din calcar.

Eman Abdel-Khaliq, lidera echipei de cercetare, a făcut publică descoperirea unui sarcofag de granit, cu o lungime de 2,5 metri, care adăpostea rămăşiţe umane în diferite stadii de examinare. În vecinătatea acestui sarcofag au fost identificate fragmentele unei statui din ipsos, care îl reprezentau pe un sfinx.

Nu există declarații direct atribuite lui Eman Abdel-Khaliq în textul original care să poată fi reproduse ca atare.

Nu există liste în textul original care să necesite reproduserea.

Descoperirea unor detalii funerare îi are ca martori pe cei decedaţi, în ale căror guri Abdel-Khaliq a găsit patru „limbi de aur”, obiecte din aur cunoscute sub această denumire datorită asocierii lor cu ritualurile funerare ale epocii respective.

Nu se cunosc detalii suplimentare.

Această practică era abrazivă pentru oamenii care locuiau în acea perioadă și avea legătură cu îngroparea celor răpuși.

Nu, încercarea mea a fost greșită. Iată varianta corectă:

În gurile unor defuncţi au fost descoperite de Abdel-Khaliq patru piese din aur, denumite „limba de aur”, care reprezintă o practică asociată credinţelor funerare ale acelei perioade.

În anul 1986, a fost identificat un important sit arheologic în zona litoralului nordic al Egiptului, în vecinătatea localității El Alamein, cunoscut sub numele de Marina el-Alamein.
Leukaspis, un vechi oraș-port cu rădăcini greco-romane, despre care se crede că a fost edificat în secolul al II-lea și a cunoscut o perioadă de înflorire până în secolul al IV-lea, este considerat de către cercetătorii arheologici a fi acest sit.