General Stéphane Virem a participat la un interviu rar, în care a dezvăluit informații despre forța de descurajare nucleară a Franței. Forțele aeriene franceze își modelează exercițiile de
În fiecare an, la patru ocazii, aproximativ 50 de aeronave franceze zboară în cadrul Operațiunii „Poker” pentru a simula un atac nuclear asupra unei țări inamice.
Într-un moment în care armamentul atomic reapar în prim-planul discuțiilor despre securitatea continentului european, Franța aspiră ca rachetele de croazieră, echipate cu sarcini nucleare și aruncate din aer, să devină un element de descurajare credibil.
Avioanele care le transportă trebuie să treacă de apărarea aeriană inamică: dronele, radarele și rachetele avansează rapid, iar Franța trebuie să țină pasul.
„Este clar că adversarii noștri de astăzi nu mai acționează așa cum o făceau acum 10 ani – și nici noi, de altfel. Toată lumea face progrese și se urmărește reciproc”
generalul Stéphane Virem, care comandă forțele nucleare ale Forțelor Aeriene Franceze, a menționat acest lucru într-un interviu rar acordat unor publicații, printre ele Politico.
Noile tactici și echipamente sunt integrate în scenariile exercițiului, a spus el. „Inovațiile tehnologice au loc cu o viteză vertiginoasă în toate domeniile. Trebuie să ne adaptăm la acest ritm pentru a găsi o modalitate de a le contracara; este întotdeauna o luptă între sabie și scut”, a explicat generalul, enumerând avioanele de transport, sistemele de detectare, sistemele de apărare sol-aer și sateliții.
„Interesele vitale” reprezintă priorităţile Franței
Armele nucleare ale Franței au constituit mereu un element vital al planului de apărare al națiunii. Transformările geopolitice – invazia Rusiei în Ucraina, amenințările nucleare repetate ale Kremlinului și creșterea îndoielilor privind angajamentul SUA pentru securitatea europeană – accentuează relevanța arsenalului său nuclear.
În luna martie, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că Franța va crește numărul de ogive nucleare.
Parisul afirmă, de asemenea, că
„interesele sale vitale”
prezintă o componentă europeană semnificativă, ceea ce indică faptul că un atac asupra continentului ar putea genera o reacție din partea Franței. În ciuda acestui fapt, pragul de utilizare a armelor nucleare rămâne deliberat ambiguu.
Macron, conducătorul singurei puteri nucleare din UE, a deschis un dialog cu diverse state europene pentru a aborda cooperarea nucleară; deja s-au alăturat Germania, Suedia, Finlanda și Polonia. În final, aceste națiuni ar putea să se implice în operațiunile „Poker”.
Însă rezultatele alegerilor prezidențiale franceze din anul viitor ar putea modifica situația. Marine Le Pen, candidață de extremă dreapta care se află în fruntea sondajelor, a afirmat că statele europene trebuie să cumpere aparate franceze dacă doresc să se bucure de protecția asigurată de forța de descurajare nucleară a Parisului.
Credibilitatea se ancorează în ce?
„Singura întrebare relevantă ar trebui să fie: Este credibilă o forță de descurajare nucleară franceză care acoperă interese vitale non-franceze?”, a întrebat André Leblanc, cercetător în domeniul apărării și securității la think tank-ul Institut Montaigne.
„Întrucât forța nucleară franceză nu a fost niciodată utilizată, credibilitatea acesteia se bazează în special pe consecvența semnalelor strategice transmise în mod constant și cu moderație pe termen lung.”
În ciuda acestor îngrijorări, Rusia este atentă. Săptămâna trecută, Kremlinul a descris lansarea de test a Franței a unei rachete cu capacitate nucleară de pe un submarin – la care a asistat personal Macron – ca făcând parte dintr-o strategie „fără ieșire”.
Credibilitatea presupune, din ce în ce mai mult, să fii ascultat și observat atât de partenerii, cât și de adversarii.
„Misiunea noastră este să penetrăm apărarea inamicului pentru a-i garanta președintelui – și unui concurent – că, dacă ne amenință interesele vitale, vom acționa și îi vom provoca daune inacceptabile”, a spus generalul Virem, potrivit Politico.
Din martie, în scopul de a păstra adversarii într-o stare de neclaritate, Franța a renunțat la publicarea numărului de focoase nucleare pe care le deține; această strategie, denumită de Macron „ambiguitate strategică”.
Totuși, Franța a intensificat exercițiile de forță, iar declarațiile publice ale lui Virem referitoare la operațiunea „Poker” evidențiază prezența nucleară mai pronunțată a țării. Până în curând, oficialii militari francezi nu confirmau deloc existența acestei operațiuni.
Operațiunea „Poker”
Acest fenomen apare în contextul anxietăților în creștere legate de posibilitatea ca Rusia să inițieze un atac asupra unei state membre NATO până la finalul deceniului, avertisment care a fost repetat de miniștrii apărării alianței, de comandamente militare și de experți în domeniu.
Virem furnizează o cantitate neobișnuită de detalii despre operațiunea „Poker”. De exemplu, el a menționat că forțele aeriene franceze analizează rezultatele lansărilor simulate ale rachetei nucleare de croazieră ASMPA-R (nici o rachetă reală nu a fost lansată).
Echipajele analizează, de asemenea, eventualele pierderi pe care le-ar suferi partea franceză în cazul penetrării apărării aeriene inamice.
„Poker”, a explicat el, este o „operațiune reală”, ceea ce înseamnă că nu trebuie să respecte aceleași reguli din timp de pace ca și antrenamentele militare obișnuite, mai restrictive.
Prin această măsură, generalul a afirmat că dobândește o libertate de acțiune mult mai amplă decât în cazul unui simplu exercițiu, în special în ceea ce privește normele de securitate referitoare la zborul peste marea tulbure și la durata de lucru a echipajului.
„Instruirea noastră se concentrează pe scenarii de intensitate foarte mare într-un mediu degradat, în contextul amenin
Rămânând în pas cu tehnologia
Parisul implementează în prezent un program extins de actualizare a forțelor aeriene și navale de descurajare nucleară. Chiar și în condiții de finanțe publice tensionate, bugetul guvernamental pentru 2027 prevede 63,4 miliarde de euro pentru cheltuieli militare, comparativ cu 57 miliarde de euro în anul curent, dintre care aproximativ 12% sunt destinate descurajării nucleare.
În anul precedent, președintele Macron a declarat că Franța va relansa o a patra instalație aeriană nucleară în orașul Luxeuil, situat la sub 100 km de frontieră germană, completând rețeaua existentă la Istres, Avord și Saint-Dizier. În termen de până la 2035, Luxeuil va găzdui două escadrile de aeronave de luptă Rafale de tip F5, echipate cu sistemul ASN4G, viitoarea rachetă de croazieră hipersonică cu sarcină nucleară a Franței.
În paralel, armata aeriană nucleară a Franței dezvoltă tehnologii pentru drone și pentru contracararea acestora, deși recunosc că progresul tehnologic este atât de accelerat încât sistemele curente ar putea fi în scurt timp învechite.
„Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi în Ucraina”, a spus Virem. „Apar drone noi, iar lupta împotriva lor se desfășoară pe perioade foarte scurte. Exact la fel este și pentru noi. Trebuie să devenim mult mai agili.”
„Trebuie să acceptăm faptul că sistemele pe care le testăm și le implementăm s-ar putea să nu mai fie pe deplin la zi după un an – și că le înlocuim în mod regulat”, a explicat el, adăugând că conflictele recente evidențiază, de asemenea, importanța rachetelor aer-aer cu rază de acțiune mai mare, a neutralizării capacităților de apărare aeriană inamice și a dronelor de luptă colaborative.
„Prioritatea absolută”
Conform declarațiilor generalului, o altă problemă majoră constă în posibilitatea ca forțele aeriene să solicite, în viitorul apropiat, 230 de avioane de luptă, comparativ cu aproximativ 185 de la prezent, din cauza faptului că avioanele Rafale, capabile de a transporta armament nuclear, sunt, de asemenea, folosite în operațiuni convenționale.
Problema a fost „ridicată de mai multe ori” de șeful forțelor aeriene și spațiale franceze, generalul Jérôme Bellanger, a spus Virem – însă promisiunea lui Macron de a extinde forțele aeriene nu a fost inclusă în cea mai recentă legislație privind planificarea militară, adoptată vara trecută.
Generalul a subliniat că armamentul nuclear al Franței nu ar fi afectat de eventuale dificultăți economice.
„Prioritatea absolută – esența esenței – este descurajarea nucleară… Compromisurile se fac întotdeauna, întotdeauna în favoarea descurajării.”
COMENTARII / 0