Donald Trump a inițiat o serie de acțiuni care ar putea avea consecințe de durată asupra relațiilor SUA cu partenerii săi din NATO, notează Reuters.
Decizia de a repatria unele trupe americane staționate în Germania și posibilitatea de a diminua prezența militară americană în alte regiuni europene sunt considerate potențiale schimbări semnificative.
În plus, reacția președintelui Trump la recentele atacuri lansate de Iran împotriva unui aliat important din regiunea Golfului a fost una de minimalizare.
Toate aceste evoluții sugerează că președintele american ar putea lăsa în urmă o moștenire de deteriorare a relațiilor cu aliații cheie odată cu încheierea mandatului său.
Nu sunt oferite declarații directe.
Statele Unite și Iranul par să iasă, în mod gradual, dintr-un conflict care a durat 10 săptămâni, însă declarațiile și acțiunile lui Trump au reactivat îngrijorările în rândul aliatilor de lungă durată ai Washingtonului, din Europa, Orientul Mijlociu și regiunea Indo-Pacific, cu privire la posibilitatea ca SUA să nu mai fie un partener de încredere în situații de criză, potrivit Reuters, relatează News.ro.
Citește șiMAE de la Chișinău anunță prima măsură după incursiunile cu drone și rachete în spațiul aerian al Republicii Moldova
În replică, anumite state aliate tradiționale ale Statelor Unite încep să-și gestioneze riscurile în manieră proprie, ceea ce ar putea conduce la transformări durabile în cadrul relațiilor lor cu Washingtonul, pe fondul încercărilor unor rivali precum China și Rusia de a profita de oportunități strategice.
Se înregistrează un tipar de acțiuni neprevizibile care ar putea avea repercusiuni majore asupra colaborării dintre anumite națiuni și Washington.
Deocamdată, impactul pe termen lung al confruntării dintre Trump și Iran asupra relațiilor SUA cu restul lumii rămâne neclar.
Cu toate acestea, o majoritate a experților consideră că de când a revenit la putere, stilul său imprevizibil de a conduce, care practic a transformat ordinea globală bazată pe reguli, va continua să slăbească și mai mult alianțele SUA, în special cu NATO, care încă resimte consecințele pentru că a opus rezistență în fața cererilor sale de a duce un război.
Brett Bruen, fost consilier în administraţia Obama, actualmente la conducerea firmei de consultanţă strategică Situation Room, consideră că abordarea lui Trump faţă de Iran duce la transformări semnificative. El subliniază că credibilitatea SUA este acum într-o poziţie vulnerabilă.
„Imprudenţa lui Trump în ceea ce priveşte Iranul are ca rezultat unele schimbări dramatice”
şi
„Credibilitatea SUA este în joc”
Relațiile dintre Trump și europeni sunt extrem de tensionate de la 28 februarie, când a sprijinit Israelul în condamnarea Iranului, afirmând, fără să prezinte probe, că Teheranul era pe punctul de a crea o armă nucleară. Ca răspuns, Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a provocat o criză energetică globală fără precedent, lăsând țările europene printre cele mai afectate din punct de vedere economic de un conflict pe care nu și l-au dorit niciodată.
Donald Trump a provocat deja îngrijorare în rândul aliaților săi prin impunerea unor tarife vamale severe, care au ridicat preocupări.
De asemenea, el a arătat interesul pentru Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei, și a decis să diminueze sprijinul militar oferit Ucrainei.
Schimbările în dinamica relațiilor dintre SUA și partenerii săi din NATO au devenit mai evidente odată cu decizia lui Trump de a reduce numărul de militari americani staționați în Germania cu 5.000, în urma unor declarații considerate jignitoare ale cancelarului Friedrich Merz despre modul în care Iranul tratează SUA. Această schimbare de număr aduce efectivul militar al SUA în Germania de la 36.400 la 31.400. Ulterior, Pentagonul a decis să anuleze desfășurarea planificată a unor rachete de croazieră Tomahawk pe teritoriul german.
Donald Trump a exprimat de mult timp îndoieli cu privire la oportunitatea continuării participării SUA în cadrul alianței NATO, pe care a creat-o după cel de-al Doilea Război Mondial.
În acest context, el a menționat posibilitatea reducerii numărului de forțe americane staționate în Italia și Spania, țări ale căror guverne au avut opinii divergente cu ale sale în ceea ce privește conflictul.
El a făcut aceste declarații fără să ofere însă detalii adiționale.
Decizia a fost luată în urma declaraţiilor lui Trump, care a afirmat că partenerii săi nu au contribuit suficient de mult pentru a sprijini Statele Unite în conflict, sugerând că acest lucru i-ar putea determina pe americani să reexamineze angajamentele asumate prin articolul 5 al tratatului iniţial al alianţei, care prevede o clauză de apărare reciprocă.
Dezamăgirea președintelui Trump față de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și de alți parteneri a fost evidențiată în mod clar, potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly.
„Preşedintele Trump şi-a exprimat clar dezamăgirea faţă de NATO şi de alţi aliaţi”
,
a afirmat ea, adăugând că relațiile internaționale ale SUA au fost consolidate sub conducerea sa.
„Acesta nu va permite niciodată ca Statele Unite să fie tratate în mod nedrept şi să fie exploatate de aşa-numiţii «aliaţi»”
,
a subliniat purtătoarea de cuvânt, reiterând că Trump „a restabilit poziţia Americii pe scena mondială”.
Keir Starmer, prim-ministrul britanic, a fost anterior în atenția lui Trump, care l-a ridiculizat în luna martie, afirmând că nu posedă calitățile unui Winston Churchill și sugerând că va impune taxe vamale majore pentru produsele importate din Marea Britanie.
Administrația Trump de la Pentagon a prezentat posibilitatea sancționării statelor membre NATO pe care le consideră că nu au acordat sprijin adecvat pentru operațiunile Statelor Unite împotriva Iranului.
Măsurile ar putea include suspendarea calității de membru al Spaniei și reevaluarea recunoașterii de către SUA a suveranității Marii Britanii asupra Insulelor Falkland.
În căutarea unor remedieri rapide pentru situația generată de Trump, se explorează diverse strategii.
În fața noilor provocări, guvernele de pe continentul european și-au intensificat eforturile pentru consolidarea colaborării reciproce, asumându-și un rol mai activ în domeniul apărării și dezvoltând în comun sisteme de armament, astfel încât să poată diminua reliancea lor față de Statele Unite ale Americii.
În paralel, acestea au încercat să-l convingă pe Trump de importanța păstrării alianței transatlantice.
Potrivit unui observator european, avertismentele formulate de Trump au transmis un mesaj evident către Europa, îndemnând-o să-şi consolideze aparatul de securitate.
În pofida acestui fapt, lui Trump i-a fost deja adresată o reacţie de adaptare din partea liderilor europeni pentru perioada următoare.
Un diplomat european a declarat că
nu se poate schimba prea mult pe moment
.
Țările europene, considerate puteri medii, se confruntă cu opțiuni restrânse, în special din cauza dependenței lor de superputerea aliată pentru descurajarea strategică împotriva oricărui posibil atac din partea Rusiei.
Această tranziție către o mai mare autonomie este estimată de analiști că va dura ani de zile.
În Europa, liderii sunt din ce în ce mai îndrăzneți și manifestă o tendință de a-și gestiona riscurile în manieră proprie, ceea ce ar putea duce la schimbări semnificative și de durată în cadrul relațiilor lor cu Washingtonul. Această evoluție are loc pe fondul unor incertitudini politice și strategice tot mai mari.
În paralel, eforturile oficialilor europeni de a reduce tensiunile cu Trump au luat o turnură subtilă, aceştia amintind că numeroase state europene acordă acces forţelor americane la baze militare şi spaţiu aerian pe teritoriul lor în timpul operaţiunilor din Iran.
Se consideră că liderii europeni sunt din ce în ce mai conștienți de tacticile de negociere ale lui Trump și devin mai încrezători în abordarea sa directă, potrivit analiștilor.
Anterior, unii lideri europeni au recurs la lingușeli pentru a dezamorsa crize.
Însă acum devin tot mai hotărâți să-i facă față lui Trump și tacticilor sale de negociere.
Jeff Rathke, în fruntea Institutului Americano-German afiliat Universității Johns Hopkins, a remarcat că, deși Merz a lăsat o impresie bună lui Trump în cadrul discuțiilor precedente, în prezent „nu se face nicio încercare de a masca aprecierea severă a poziției în care se află Statele Unite”.
Înainte de a-şi încheia mandatul în ianuarie 2029, o anumită libertate de acţiune i-ar putea fi conferită lui Trump pe arena internaţională, deoarece legea îi interzice o nouă candidatură, potrivit declaraţiilor unui diplomat european.
să facă orice crede de cuviinţă
sunt cuvintele exacte folosite de acesta pentru a descrie potenţialul comportament al lui Trump.
În contextul unor îngrijorări europene legate de viitorul alianței, o declarație recentă a fost făcută de către Radoslaw Sikorski, ministrul polonez de externe, în cadrul unei conferințe desfășurate la Varșovia.
Nu este nevoie de panică
, a afirmat el, în măsura în care Europa își respectă angajamentele privind majorarea cheltuielilor militare, o solicitare reiterată de mult timp de către Trump.
Se înregistrează tensiuni care se extind dincolo de granițele continentului european.
În ciuda acestui fapt, tensiunile interne ale alianţelor Statelor Unite se propagă considerabil dincolo de graniţele europene.
În urma Iranului care a inițiat recent o ofensivă cu proiectile și drone împotriva Emiratelor Arabe Unite, națiune cu care Statele Unite mențin o alianță strânsă, Trump și echipa sa de consilieri au adoptat o poziție de expectativă, ceea ce a amplificat îngrijorările în rândul statelor din regiunea Golfului Persic care sunt deja puternic afectate de conflict.
Trump a încercat rapid să dezmință luni un incident, chiar dacă acesta a provocat incendierea unui important centru de export petrolier, Fujairah, și a obligat guvernul să suspende activitățile școlare.
De asemenea, după noi incidente înregistrate la sfârșitul săptămânii, președintele a continuat să susțină că acordul de armistițiu pe o perioadă de o lună este încă în vigoare.
Trump a decis să intre în conflict, contrar recomandărilor făcute de anumiţi aliaţi din regiunea Golfului. Deşi aceştia şi-au arătat sprijinul faţă de el prin alinierea la poziţia sa, acum există îngrijorări că preşedintele american ar putea negocia un acord care i-ar lăsa pe aceşti parteneri să se descurce cu un vecin încă periculos.
Conflictul a generat anxietate în rândul partenerilor asiatici, dintre care mulți erau extrem de dependenți de petrolul care circula nestingherit prin strâmtoare înainte de izbucnirea luptelor.
Ţările Japonia şi Coreea de Sud au manifestat deja o anumită îngrijorare din cauza nivelului ridicat al tarifelor instituite de Trump şi a atitudinii acestuia faţă de alianţele clasice. Acum, unele naţiuni se pot întreba dacă vulnerabilitatea sa în faţa presiunilor economice interne, printre care şi preţurile ridicate la carburanţi, ar putea determina o anumită reţinere din partea sa în cazul unui posibil conflict cu China, de exemplu, o potenţială invazie a Taiwanului.
Declarații îngrijorătoare au fost făcute de către Takeshi Iwaya, fostul ministru de externe al Japoniei, în legătură cu percepția asupra Statele Unite ca partener principal în cadrul alianței.
„Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult este că încrederea, respectul şi aşteptările faţă de Statele Unite – partenerul principal al alianţei pe care Japonia o preţuieşte cel mai mult – s-au diminuat”
,
a afirmat acesta, adăugând că această situație ar putea avea repercusiuni majore.
„Acest lucru ar putea arunca o umbră lungă asupra întregii regiuni”
,
a completat Takeshi Iwaya, care a ocupat funcţia de ministru de externe al Japoniei la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, într-un interviu acordat Reuters.
Yasutoshi Nishimura, care a ocupat anterior funcția de ministru al comerțului în Japonia, consideră că pentru Tokyo devine din ce în ce mai crucial să se adapteze la reconfigurarea scenei globale de putere prin aprofundarea parteneriatelor cu „state cu greutate medie și viziuni comune”, printre care se numără Marea Britanie, Canada, Australia și națiunile din spațiul european.
În contextul scrutinului prezidențial american, Rusia și China urmăresc cu atenție evoluția evenimentelor legate de Donald Trump.
În urma declanșării conflictului, Rusia și China, care sunt parteneri strategici de lungă durată ai Iranului, au adoptat o poziție de așteptare, însă experții consideră că sunt foarte atenți la evoluțiile situației.
Specialişti trag un semnal de alarmă cu privire la repercusiunile utilizării de către Trump a metodelor agresive într-un conflict nejustificat cu Iranul, care survine la scurt timp după o intervenţie militară americană la Caracas, soldată cu capturarea preşedintelui Venezuelei.
Această situaţie ar putea determina China şi Rusia să-şi accentuze, la rândul lor, presiunile coercitive asupra statelor vecine.
Uriașul energetic Rusia a înregistrat câștiguri datorită scumpirii petrolului și gazelor naturale ca urmare a conflictului cu Iranul și a atenției SUA și Europei fiind concentrată în altă parte, și anume în Ucraina.
Potrivit analiștilor, criza din Iran a avut un impact semnificativ asupra furnizării de energie către China, însă acest eveniment a oferit și o oportunitate de învățare pentru Beijing, care a observat cum Statele Unite au fost obligate să-și redistribuie resursele militare din regiunea Indo-Pacific în Orientul Mijlociu.
Nu au fost oferite declarații directe
În urma acestei experiențe, s-a demonstrat că cele mai puternice forțe armate din lume pot fi, uneori, depășite de strategii asimetrice, cum ar fi utilizarea dronele ieftine, care au reprezentat o provocare pentru capacitățile militare tradiționale.
În același timp, China a încercat să se prezinte ca un partener global mai de încredere, profitând de imprevizibilitatea lui Trump, care urmează să efectueze o vizită la Beijing în săptămâna următoare.
Însă, potrivit lui Victoria Coates, fost consilier adjunct pentru securitate națională al lui Trump, Beijingul se confruntă cu dificultăți în a utiliza conflictul dintre SUA și Iran ca o oportunitate favorabilă.
Nu au fost un partener puternic pentru aliatul lor, Iranul, pe parcursul tuturor acestor evenimente
, afirmă Coates, care ocupă în prezent funcția de vicepreședinte la Heritage Foundation, un think tank conservator din Washington.
Editor : Sebastian Eduard
COMENTARII / 0