Pentagonul pregătește pentru luna octombrie, în Polonia, o nouă întâlnire a unui grup limitat de state membre NATO. Regatul Unit, Franța și țările baltice nu au primit invitație. Formatul nu este, totuși, inedit: Elbridge Colby, subsecretar al Statelor Unite pentru politica de apărare, a coordonat deja două întâlniri similare cu șase aliați europeni.
O selecție limitată de actori pentru viitorul NATO
Conform POLITICO, șase diplomați bine informați despre pregătiri au confirmat că Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Țările de Jos participă deja la negocieri. Obiectivul întâlnirilor este să formuleze propuneri pentru viitorul NATO, care vor fi ulterior prezentate întregii alianțe.
Citește șiPatru români, suspectați de omor și profanare de cadavre în Danemarca
Decizia de a excluziona alte state relevante din dialog a stârnit nemulțumire. Marea Britanie, Franța și țările baltice au un rol crucial în apărarea Europei, iar unele dintre ele au atins sau chiar au depășit obiectivele de cheltuieli pentru apărare impuse de administrația americană.
Un ofițer dintr-o națiune neinvitată a spus că
Casa Albă și Pentagonul nu au furnizat detalii despre criteriile de alegere a statelor implicate.
Aliați care „își îndeplinesc rapid angajamentele”
În iunie, la Bergen din Norvegia, a avut loc prima întâlnire a acestui tip. Ulterior evenimentului, subsecretarul american Elbridge Colby a precizat că au fost alesi parteneri NATO care își respectă rapid obligațiile de cheltuieli de apărare, dispune de resurse pentru a contribui și se pregătesc pentru dialoguri concrete.
Formatul a ajuns să fie numit Bergen Group („Grupul de la Bergen”). Ulterior, Colby a susținut că inițiativa nu vizează crearea unei structuri paralele în cadrul NATO, ci accelerarea unor schimbări la nivelul Alianței. De asemenea, el a precizat că scopul este să pregătească întreaga organizație în acest proces și să consolideze capacitatea militară a Europei.
NATO nu este destinat să fie fragmentat, a declarat un reprezentant al unui stat participant. Totuși, a subliniat că excluderea unor aliați a generat nemulțumiri, în special deoarece unele dintre țările excluse își ating obiectivele de cheltuieli pentru apărare.
Danemarca reprezintă următoarea țară din lista Pentagonului.
Decizia privind statele implicate a stârnit îndoieli, inclusiv printre cei prezenți. Diplomatii se întreabă de ce anumite dintre cele mai influente forțe armate din Europa, în special Marea Britanie și Franța, au fost excluse din dialog.
După semnarea acordului privind extinderea prezenței militare a Statelor Unite în Groenlanda, Danemarca ar putea fi următoarea națiune adăugată în cadrul grupului.
În ultimele luni, administrația americană a intensificat presiunile asupra membrilor NATO. Donald Trump a ridicat în mod repetat critici la adresa statelor pe care le consideră insuficient implicate în apărarea comună, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a vorbit despre aliați „model”, avertizând că statele care nu susțin interesele SUA ar putea suporta consecințe.
Acest cadru alimentă, de asemenea, temerile diplomatelor, care susțin că o structură limitată ar putea genera apariția unor tipuri distincte de aliați în cadrul NATO.
„Dacă încearcă să împartă NATO între cei buni și cei răi, este periculos pentru SUA. Dar pentru Europa, este existențial”, a declarat unul dintre diplomații citați.
COMENTARII / 0