În urma expunerii la substanțe cu efect psihoactiv, comportamentul peștilor se schimbă, devenind extrem de agitați și interacționând diferit cu mediul lor. Acest fenomen de stres îi poate afecta atât pe pești, în ceea ce privește capacitatea lor de a supraviețui, cât și ecosistemul în ansamblu, după cum afirmă publicația La Repubblica.
Comportamentul înotătorilor somonilor tineri se dovedește a fi modificat în urma expunerii la anumite substanțe.
Un studiu recent, publicat în Current Biology, relevă că acești pești prezintă hiperactivitate și înoată distanțe excepționale.
Cauza acestui fenomen rezidă în prezența cocainăi și a derivaților săi în apa dulce, rezultată din deversările urbane.
Această alterare a mediului acvatic pare să afecteze percepția spațială a somonilor, ceea ce ar putea compromite șansele lor de supraviețuire.
Articolul continuă după această notificare.
Citește șiÎn 1937, prima femeie pilot care a încercat să zboare în jurul Pământului a dispărut fără urmă. După 90 de ani, cercetătorii cred că i-au găsit avionul pe fundul Oceanului Pacific
O echipă multidisciplinară de specialiști, Universitatea Griffith fiind instituția principală, a căutat să confirme, în mediu natural, concluziile studiilor anterioare derulate în captivitate.
În scopul de a reproduce cu acuratețe nivelurile de poluare existente în râurile și lacurile la nivel global, stațiile de epurare fiind incapabile să înlăture complet cocaina și compușii săi din apele reziduale, cercetătorii au recurs la utilizarea unor dispozitive care eliberează substanțe chimice într-un ritm lent. Pe de altă parte, pentru a investiga traiectoriile animalelor în habitatul lor natural, în special în lacul Vättern din Suedia, echipa a implementat o tehnică de monitorizare denumită telemetrie acustică, care facilitează localizarea mișcărilor acestora prin intermediul semnalelor sonore produse de transmițătoare miniaturale.
105 somoni tineri au participat la un studiu care a implicat expunerea lor la diferite substanțe. Rezultatele au arătat că unii dintre acești pești au fost supuși la cocaină, în timp ce alții au fost expuși la benzoilecgonină, care este principalul produs de descompunere al acestui drog în organism. În plus, a existat și un grup de control care nu a fost expus la niciuna dintre aceste substanțe.
Rezultatele observațiilor au arătat că somonii care au fost expuși la substanțe stupefiante au continuat să manifeste opt săptămâni de activitate intensă, spre deosebire de scăderea treptată a agitației pe care o prezintă în mod normal după ce sunt eliberați din crescătorii. Pe măsură ce timpul trecea, s-a observat o accentuare a schimbărilor comportamentale, ceea ce a demonstrat că expunerea la poluarea cu substanțe stupefiante are un impact profund asupra modului în care peștii interacționează cu mediul lor natural într-un ecosistem complex.
Benzoilecgonină are un efect semnificativ asupra comportamentului peștilor, după cum arată un studiu recent.
În urma expunerii la această substanță, înotul peștilor devine mai extins, aceștia parcurgând distanțe considerabile, până la 1,9 ori mai mari decât cele înregistrate în cazul peștilor care nu au fost expuși.
Comparativ cu grupul de control, peștii afectați de benzoilecgonină se dispersează în lac pe distanțe de până la 12,3 kilometri mai mari într-o perioadă de o săptămână.
Rezultatele unei cercetări recente au arătat că efectele expunerii la benzoilecgonină sunt considerabil mai puternice decât cele ale cocainei în sine. Cercetătorii consideră că acest aspect este deosebit de interesant, deoarece evaluările curente ale riscului de mediu tind să se concentreze exclusiv asupra substanței principale, neglijând metaboliții acesteia. Însă, acești metaboliți sunt prezenți în ape în concentrații mai mari decât s-ar fi estimat inițial.
Cauza exactă a impactului benzoilecgoninei asupra somonilor încă nu este clară, însă schimbarea în comportamentul acestora pare a fi corelată cu consecințele acestui metabolit asupra corpului uman, și anume vasoconstricție severă și stress fiziologic accentuat.
Dezvăluirea că somonii care au fost expuși la substanțe psihoactive prezintă o activitate fizică mult mai intensă decât cea obișnuită nu constituie o simplă anomalie fără importanță.
Comportamentul animalelor acvatice este profund influențat de interacțiunile lor cu mediul înconjurător, mediul fiind un factor cheie ce determină multiple aspecte ale vieții lor, precum sursele de hrană disponibile, strategiile de evitare a prădătorilor și structura populațională din cadrul lacului.
În cazul în care substanțele poluante alterează aceste modele naturale, este posibil ca întregi ecosisteme să fie afectate în moduri imprevizibile. Somonul atlantic, o specie deja vulnerabilă din cauza multiplelor factori legați de activitățile umane, ar putea avea creșterea și reproducerea compromise ca urmare a hiperactivității în înot, care ar putea să consume energie vitală.
Experții afirmă că, deși nu există un pericol iminent pentru cei care consumă pește, studiul scoate în evidență problema substanțelor medicamentoase și a drogurilor care pătrund zilnic în apă. Creșterea alarmantă a consumului mondial de droguri ilegale, estimată la 20% într-un deceniu, are un impact tot mai pronunțat asupra mediului înconjurător. În acest context, devine esențială integrarea monitorizării acestor poluanți ascunși în planurile de protejare a speciilor acvatice vulnerabile, precum și modernizarea infrastructurii de tratare a apei.
COMENTARII / 0