Joi, primele nave care transportă petrol au străbătut din nou Strâmtoarea Ormuz, după ce acordul a devenit efectiv, acord care a oprit războiul care afectase furnizarea de energie la nivel global.
Deși acordul a avut deja un impact considerabil asupra traficului naval și a valorii petrolului, atacurile recente efectuate în Liban au ridicat anumite dubii cu privire la posibilitatea unei stabilizări de durată în regiunea Orientului Mijlociu.
În urma unui armistițiu, trei superpetroliere, încărcate cu 6 milioane de barili de ţiţei, au străbătut joi Strâmtoarea Ormuz, eveniment care a avut loc la câteva ore după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a încheiat un acord cu Iranul, menit să înceteze războiul care a afectat proviziile energetice la nivel global.
Nu se știe încă
Citește șiUcraina vrea să preia o procedură specială folosită de România la granițele sale. Ce a observat în Portul Constanța
cât de departe este dispus Trump să meargă pentru a-i convinge pe aliații săi să oprescă ofensiva, după ce forțele israeliene au efectuat noi atacuri aeriene joi dimineaţă în Liban, unde peste un milion de persoane au fost strămutate din cauza luptelor, relatează Reuters.
Miercuri, Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian au dat undă verde acordului de armistițiu prin semnarea „memorandumului de înțelegere”. Surpriză a fost și faptul că documentul a devenit efectiv cu două zile înainte de termenul inițial. Acordul are două prevederi cheie: deblocarea imediată a Strâmtorii Ormuz și încheierea blocadei SUA asupra porturilor din Iran.
În ciuda unor îmbunătățiri, transportatorii maritimi estimează că traficul naval prin această zonă strategică va reveni la normal după o perioadă considerabilă, deoarece persistă riscurile privind securitatea și necesitatea de a înlătura dispozitivele explozive.
Cu toate acestea, efectele pozitive s-au manifestat rapid.
—
În prezent, navele care anterior ar fi putut să-și păstreze pozițiile nedivulgate prin dezactivarea sistemelor de localizare își dezvăluie acum coordonatele, pregătindu-se să traverseze cu precauție această rută critică.
Contractele futures pe ţiţeiul Brent au înregistrat o scădere suplimentară de 2% a preţurilor de referinţă, coborând sub 78 de dolari pe baril, cea mai mică valoare de la debutul conflictului.
O perioadă de dialog a fost inițiată în urma acordului dintre Statele Unite și Iran, aceasta fiind estimată la 60 de zile pentru găsirea unei rezolvări definitive a conflictului, declanșat în luna februarie de către Trump, în urma discuțiilor purtate cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.
În Libanul, tensiunile dintre Washington și Teheran au ajuns într-un punct critic, unde înțelegerea fragilă dintre ele este acum supusă unui test dificil.
Excluderea Israelului din procesul de negociere a avut loc în contextul în care ţara a desfăşurat o operaţiune militară în luna martie şi a preluat controlul asupra unei regiuni extinse din sudul Libanului, cu scopul de a combate militanţii Hezbollah susţinuţi de Iran, care au iniţiat un schimb de focuri peste frontieră.
— nicio declaraţie directă nu este prezentă în textul original —
În urma acestor evenimente, Israelul nu a mai participat la discuţiile privind un posibil acord.
Potrivit declarațiilor repetate ale Iranului, orice soluție de pace ar trebui să țină cont și de situația din Liban.
Memorandumul prezentat de Trump pare să fi făcut o concesie semnificativă în direcția acestei poziții, solicitând în mod expres încheierea definitivă a conflictului din Liban și garantarea „integrității teritoriale și a suveranității” acestuia.
În contextul eforturilor de pace, Libanul este considerat un punct sensibil, iar Trump a început să critice deschis acţiunile Israelului în această ţară în ultimele zile.
El i-a acuzat pe israelieni că distrug inutil clădiri întregi pentru a combate militanţii Hezbollah, pe care i-a descris drept luptători.
Nu este necesar să fie distruse clădiri întregi pentru a-i învinge pe luptătorii Hezbollah
sau ceva similar nu a fost găsit însă acuzațiile au fost lansate de fostul președinte.
Israelul a făcut cunoscut faptul că nu are de gând să părăsească Libanul, orice ar decide Trump în urma negocierilor.
În ziua de joi, a fost prezentată o nouă reprezentare cartografică de către Israel, care evidențiază o regiune extinsă din partea sudică ocupată de forțele militare israeliene și denumită zonă tampon.
Discuții despre menținerea prezenței militare israeliene în Liban sunt în curs între Israel și Statele Unite, potrivit declarațiilor a doi oficiali israelieni, printre care unul cu legături strânse cu Netanyahu, care au vorbit cu Reuters.
Nu există încă un acord definitiv
Oficialii menționați au discutat deja despre această posibilitate cu reprezentanții americani.
Un înalt funcționar cu legături strânse cu Netanyahu a caracterizat negocierile purtate cu administrația americană drept „incapabile de compromis”, subliniind că statul israelian va rămâne ferm în poziția sa. Un alt oficial a adăugat că soarta acestui demers va fi decisă în funcție de decizia lui Trump de a „interveni direct în această chestiune”, eventual avertizând cu privire la consecințele nefaste pentru Israel.
Acordul dintre SUA și Iran este deja supus unui test, în timp ce Israel persistă în acțiunile sale de atac, situația fiind una delicată.
Nu există comentarii
Luptele continuă fără oprire de la izbucnirea conflictului.
În ciuda unei scăderi temporare a tensiunilor, confruntările din Liban au reintensificat în ultimele zile, inclusiv joi dimineaţă, după ce acordul a fost oficializat de către Trump.
—
Luptele s-au relansat după ce Trump a confirmat iniţial încheierea unui acord la începutul acestei săptămâni.
Acordul a fost semnat ulterior de către Trump, dar acest lucru nu a împiedicat reluarea confruntărilor.
În urma unor incidente recente, trei indivizi au pierdut viața joi ca urmare a operațiunilor aeriene desfășurate de Israel în regiunile Kfartebnit și Zebdine, aflate în partea meridională a Libanului, potrivit declarațiilor agenției de presă naționale libaneze NNA.
În paralel, echipele de reporteri de la Reuters au semnalat prezența unei drone israeliene care survola la mică înălțime Beirut și zonele suburbane din sudul orașului.
În urma declarațiilor recente, Mohammed Doghman, un locuitor strămutat din Nabatieh, situat în partea sudică a Libanului, exprima nedumerirea sa în fața cortului său de joi, la Beirut, în timp ce se străduia să citească vești pe telefonul său.
El a afirmat:
„Iranul şi americanii au terminat. Bine. În Liban încă nu s-a terminat”
.
Întrebarea sa era una pertinentă:
trebuia să primească un răspuns clar cu privire la situația actuală și posibilitatea reluării conflictului.
În esență, el se întreba dacă războiul a luat sfârșit în mod definitiv sau dacă va fi reluat în viitor.
Această întrebare a rămas fără răspuns la acea vreme.
La suprafață, tensiunile dintre Trump și Netanyahu încep să fie vizibile.
Netanyahu a făcut timp de mai mulți ani afirmații despre o conexiune extrem de puternică cu Trump, care a determinat modificări semnificative ale strategiei SUA în favoarea statului Israel pe durata primului mandat al președintelui de la acea vreme, cel republican, iar în final a rezultat o hotărâre comună de a iniția acțiuni militare împotriva Iranului în cursul acestui an.
Deși schimbarea de poziție a lui Trump în ceea ce privește Libanul pare să fi avut loc, aceasta a declanșat brusc una dintre cele mai mari crize în relațiile dintre SUA și Israel din ultimele decenii. Toate forțele politice din Israel au regretat acordul de înțelegere dintre SUA și Iran.
Decizia dificilă cu care se confruntă Israelul a fost subliniată joi de publicația The Times of Israel, care a avertizat că statul ebraic ar putea fi obligat să facă o alegere dificilă în viitorul apropiat.
„În curând, Israelul ar putea fi forţat să aleagă: fie să menţină presiunea militară şi să piardă sprijinul diplomatic al lui Trump, fie să rămână în graţiile acestuia – dar numai prin încetarea sau reducerea conflictului pe care mulţi îl consideră cea mai urgentă luptă a ţării”
a declarat publicația menționată.
În urma unei evoluții neprevăzute, Trump a transformat radical abordarea sa față de Iran, trecând de la amenințări directe la negocierea unui acord.
La aproape patru luni de la începerea conflictului, obiectivele enunțate de Trump au vizat distrugerea arsenalului nuclear iranian, neutralizarea capacităților de agresiune împotriva statelor vecine, blocarea sprijinului acordat de Iran grupurilor militante aliate în regiune, precum și crearea premiselor pentru o schimbare internă care să conducă la înlocuirea liderilor radicali de către populația iraniană.
În ciuda faptului că a solicitat inițial o „capitulare necondiționată” din partea Iranului, în cele din urmă, Trump a aprobat acordul fără să fi obținut vreunul dintre obiectivele respective.
Teheranul este încă în raza de acțiune a unor pârghii cheie, potrivit oficialilor americani, care consideră că viitoarele discuții ar putea duce în cele din urmă la un acord robust cu privire la programul nuclear iranian.
Statele Unite mențin presiuni semnificative, inclusiv avertismentele lui Trump privind reluarea atacurilor aeriene în cazul în care cerințele sale nu vor fi îndeplinite.
Nu a fost încă atins un acord
rămâne o declarație implicită a administrației americane, care așteaptă continuarea negocierilor.
Potrivit unor opinii, Iranul a ieșit mai puternic decât era înainte de izbucnirea conflictului, după ce a reușit să înfrunte o superputere și să mențină controlul asupra unei căi navigabile strategice, obținând în același timp scutiri importante de la sancțiunile financiare care îl afectau.
Nu este clar dacă acordul va rezista în timp
unii critici ai administrației Trump, chiar din interiorul propriului partid, consideră că Iranul a rezistat unui atac și a exercitat o influență considerabilă în regiune.
COMENTARII / 0