Se creează un element div și se atribuie variabilei ad.
Se setează proprietatea id a obiectului ad la valoarea AdSense.
ad.className = ‘AdSense’;
Citește șiPoliția franceză, sub presiune după ce mai mulți elevi au fost grav răniți în timpul protestelor
Acest fragment de cod setează proprietatea display a elementului ad la valoarea block.
Linia de cod atribuie proprietății position a obiectului ad valoarea ‘absolute’.
Linia de cod setează proprietatea top a stilului elementului ad la ‘-1px’.
ad.style.height = ‘1px’;
document.body.appendChild(ad); {„section”:”article”,”identity”:”3903059″,”url”:”https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/planul-controversat-al-rusiei-114-000-de-cetateni-ar-urma-sa-fie-relocati-in-ucraina-ocupata-am-mai-vazut-asta-in-istorie-3903059″,”fullCatPath”:”/stiri/externe/ue”}
Rusia intenționează să relocheze, în următorii 20 de ani, aproape 114.000 de cetățeni în teritoriile ucrainene ocupate. O investigație jurnalistică realizată de cooperativa independentă „Bereg”, tradusă de Meduza, arată cum schimbă această politică orașe precum Melitopol și cum trăiesc localnicii sub ocupația rusă. Mărturiile descriu confiscarea unor proprietăți, presiuni pentru obținerea pașapoartelor rusești, dispariții și detenții, dar și sosirea unor cetățeni ruși atrași de salarii sau beneficii mai mari.
Înregistrările colectate de reporterii Meduza descriu două realități care coexista în Melitopol: pe o parte, cea a rezidenților care prezintă ocupația ca fiind marcată de frică, pierdere a proprietăților, dispariții și presiuni pentru a accepta documentele rusești; pe cealaltă parte, cea a persoanelor provenite din Rusia sau din alte țări, atrași de oportunități de muncă, salarii mai mari sau alte avantaje. În centrul acestei schimbări se află însăși modificarea demografică a orașului, care, înainte de război, făcea parte din Ucraina.
„M-am gândit: «Doamne, afacerea mea s-a închis». Încă nu știam ce vor face familiei mele”
Lyudmila Plachkova, 34 de ani, s-a născut și a crescut în Melitopol, însă după ce trupele ruse au ocupat orașul, ea a părăsit locul și a căutat adăpost în Bulgaria. Părinții săi, Tatyana și Oleg, au rămas în Melitopol, iar ulterior au fost preluați de ofițeri ai FSB.
Lyudmila relatează că familia ei era alcătuită din antreprenori, iar părinții ei au inaugurat o cafea în 2013. Mama, care lucra ca bucătăreasă, își dorea de mult timp să dețină propriul restaurant. Afacerea a evoluat treptat și a ajuns să fie recunoscută în oraș.
googletag.cmd.push( function() { googletag.display(„div-gpt-ad-1534428441003-0”); });
În primele zile ale invaziei ruse, membrii familiei s-au refugiat împreună. Lyudmila afirmă că, în acele momente, frica era constantă, în special după ce au început să se difuzeze știri despre confruntările din Mariupol și violențele raportate în alte regiuni ocupate.
Ea a participat la protestele pro-ucrainene organizate în Melitopol în 2022, în lunile martie și aprilie. Conform declarației sale, la început, soldații ruși le-au spus protestatarilor că ocupația ar putea fi doar temporară. Ulterior, când steagurile rusești au apărut și prezența militară s-a intensificat, ea a realizat că situația se transformă în mod permanent.
Lyudmila afirmă că orașul a suferit o transformare rapidă. Mulți antreprenori și tineri au părăsit zona, în timp ce în Melitopol au început să sosească persoane din Rusia. Pentru ea, schimbarea era evidentă și pe străzi, și în circulația rutieră, unde observa tot mai multe mașini cu numere de înmatriculare din Moscova, Krasnodar și alte regiuni rusești.
Dacă se dovedește noroc, prizonierii de război ucraineni ar putea fi readuși printr-un schimb. Foto: Profimedia
Pleca din oraș s-a dovedit a fi de o dificultate imensă. Familia a traversat Crimeea, urmată de Rusia și Turcia. În timpul filtrării din Crimeea, Lyudmila a relatat că ea și soțul ei au fost supuși interogărilor și că a trăit în permanență cu frica de a fi reținut.
„Mi‑am dat seama că afacerea mea s-a închis”
Ea își amintește acel moment în care a fost nevoită să renunțe la studioul de decor. În acel moment, nu știa încă ce se va întâmpla cu părinții ei.
În noaptea de 26 septembrie 2023, ofiți ai FSB au forțat intrarea în locuința părinților. Conform relatării Lyudmilei, mama ei a fost lovită în timpul percheziției, iar bunica, prezentă în casă, a rămas închisă într-o cameră pentru aproximativ 12 ore.
Lyudmila susține că părinții ei au fost țintiți din cauza refuzului lor de a accepta administrația rusă. Până în ultimul moment, mama ei spera ca ocupația să se încheie și avea în plan să părăsească Melitopol dacă situația nu se modifică.
Fiica declară că, mai târziu, a aflat prin intermediul femeilor închise alături de mama ei, că aceasta și soțul ei au suferit tortură în perioada detenției. Se susține că tatăl a fost biciuit, iar mama a fost forțată să fie martoră la violență pentru a fi convingată să ofere declarații.
Lyudmila a fost inițial reținută într-un subteran, iar ulterior mutată într-o cameră pentru femei. Conform mărturiei fiicei, situația era deosebit de severă: nu existau apă, duș și toalete, iar frigul era intens. Femeilor li se oferea cantitate redusă de hrană, iar mama ei a fost forțată să memoreze imnurile Rusiei și cele ale regimurilor separatiste din Donețk și Luhansk.
Lyudmila a raportat că starea mamei sale s-a agravat semnificativ în lunile ce au urmat. Începând cu decembrie, mama ei a început să se simtă rău, a vomitat și nu mai putea consuma alimente sau lichide. Conform colegelor de celulă, solicitările de asistență medicală au fost neglijate.
Februarie 2024, femeia a fost adusă la un spital din Melitopol în stare critică și în comă. Nu mai putea respira independent și a fost conectată la un ventilator. Lyudmila susține că starea mamei sale a rezultat din loviturile suferite și din lipsa îngrijirii medicale.
Mama ei a decedat în data de 23 mai 2024.
După o pauză de mai multe luni, Ucraina și Rusia au efectuat al treilea schimb de prizonieri din acest an, iar 300 de cetățeni ucraineni s-au întors din captivitatea rusă la 6 martie 2026. Foto: Profimedia
„Nu am putut să-mi iau rămas-bun. Mi s-a spus clar că, dacă mă întorc, aș putea păți același lucru”.
Lyudmila relatează.
Despre tatăl său nu știe nici acum unde se află. Potrivit informațiilor primite de la fostele colege de detenție ale mamei, acesta ar fi fost torturat și separat de soția sa. Lyudmila spune că încearcă în continuare să afle unde este și dacă mai trăiește.
FSB și centrele de detenție au fost menționate de către femeie în cererile sale, însă autoritățile afirmă că nu dețin nicio informație despre tata ei. În același timp, ea susține că anchetatorii i-au transmis, în mod informal, că nu pot face nimic.
Lyudmila afirmă că este martoră a mai multor incidente de răpire, tortură sau deportare a civilii din Melitopol și că multe familii nu știu unde se află rudele lor.
„Nu înțeleg de ce sunt răpiți civili, oameni obișnuiți, care nu sunt implicați în lupte. Sunt reținuți ani întregi, fără acuzații și fără să poată comunica cu familiile lor”, spune ea.
Soldații ucraineni, captivați de forțele ruse, au întors la domiciliu. Sursă foto: X.
În municipiu, Lyudmila declară că tensiunea exercitată asupra rezidenților a crescut. Locuitorii sunt nevoiți să obțină documente rusești, iar cei care se opun sau nu se conformează pot fi invitați la întâlniri sau chiar expulzați.
Femeia declară că, odată ce ocupația se va încheia, va reveni în Melitopol, deși orașul îi este acum asociat cu pierderea părinților.
„Viața mea s-a oprit în 2023. Mi-au fost luați cei mai apropiați oameni și încă nu știu cum să merg mai departe”, mărturisește ea.
În ciuda tuturor, declară că nu a abandonat căutarea tatălui său și crede că acesta încă trăiește.
„Nu am reușit să mă obișnuiesc cu lipsa de civilizație”
Darya, în vârstă de 30 de ani, a mutat la Melitopol din Ijevsk la începutul anului 2025, alături de soțul și cei doi copii. Familia a petrecut acolo aproximativ un an, după care s-a întors în Rusia.
Darya afirmă că alegerea de a se muta a fost în mare parte determinată de situația profesională a soțului ei, un fost militar. În zonele ocupate, perioada de serviciu se calculează într-un mod mai avantajos pentru obținerea pensiei, iar veniturile pot depăși cele din alte regiuni ale Rusiei.
Ijevsk era deja locul unde familia deținea un apartament, iar părinții Daryei trăiau în vecinătate. Prin urmare, femeia afirmă că relocarea a reprezentat o provocare de la început.
La sosire, au petrecut noaptea într-o casă veche, în stare defavorabilă. Darya a început ulterior să caute un apartament în Melitopol și afirmă că a fost surprinsă de prețurile ridicate.
Un spațiu de două camere ar fi putut fi achiziționat pentru aproximativ 60.000 de ruble în avans, în timp ce opțiunile mai accesibile erau extrem de limitate. În final, a reușit să închirieze un loc cu două camere pentru 30.000 de ruble pe lună, însă acesta nu a fost modernizat și păstra trăsăturile unei locuințe sovietice.
Ijevsk, spune ea, aceleași bani îi ofereau posibilitatea de a închiria un apartament renovat.
Soldați din Ucraina se află în Pokrovsk. Fotografie ilustrativă. Foto: Profimedia
Darya afirmă că prețurile mâncării au constituit o problemă. Stocurile erau reduse, iar numeroase produse păreau mult mai costisitoare decât în Ijevsk. Conform ei, anumite alimente erau chiar expirate, ceea ce a determinat o creștere a popularității piețelor.
O altă problemă a constat în absența serviciilor bancare. Darya afirmă că, în numeroase cazuri, plata în numerar reprezenta singura opțiune.
„Aveam senzația că m-am întors în anii ’90”, spune ea, referindu-se la ceea ce consideră o lipsă de servicii și infrastructură.
Intermitențele de curent electric erau obișnuite, în special în momentele în care se desfășurau atacuri. Conform femeii, în lipsa curentului, anumite magazine și saloane fără generatoare se închideau, iar distribuția apei putea suferi.
Obținerea de servicii medicale se dădea greu. Darya afirmă că există un deficit de medici și că, pentru anumite specializări, pacienții trebuie să se deplaseze până în Crimeea sau în alte regiuni ale Rusiei.
Ea susține că, pentru a beneficia de un consult neurologic, a reușit să găsească o programare abia peste două luni, iar în ceea ce privește copiii, nu erau disponibili toți medicii necesari.
Darya afirmă că legăturile cu localnicii au fost armonioase și că nu au existat conflicte. Totuși, după un an, familia a luat decizia de a pleca. Lipsa serviciilor medicale și pensionarea soțului au fost factori cheie în această alegere.
„În final, am realizat că nu pot să mă adaptez la stilul de viață de acolo”,
spune ea.
„Ocupația înseamnă să trăiești permanent cu frica de percheziții, rețineri și denunțuri”
Activistul din mișcarea de rezistență nonviolentă ucrainiană Zla Mavka, familiarizat cu realitatea din Melitopol, afirmă că pentru rezidenții localnici ocupatia presupune nu doar schimbarea administrației, ci și o transformare profundă a vieții cotidiene.
Conform declarației sale, indivizii trăiesc sub anxietatea posibilității de a fi percheziționați, reținuți sau raportate. Un număr considerabil a pierdut locurile de muncă, locuințele sau afacerile și a ajuns să se sprijine pe rude sau pe activități ocazionale.
El susține că accesul la medicamente, la servicii bancare și la servicii de comunicații s-a făcut mai dificil, în timp ce prețurile au crescut, iar oferta de produse a devenit mai limitată.
Activistul afirmă că forțele exercitate asupra rezidenților includ și domeniile educației, sănătății și ocupării forței de muncă. Populația este îndemnată să ratifice acte rusești, iar minorii sunt încorporați în sistemul de învățământ rus.
Echipa de soldați Ucraineni se află în linia de front. Foto: Profimedia Images.
În perspectiva sa, mulți dintre locuitori nu mai dispun de o alegere autentică între a accepta noile reguli și a le refuza, ci doar între a se conforma și riscul unor probleme mai grave.
El afirmă că bunurile persoanelor care au părăsit zonele ocupate se află în risc. În cazul în care deținătorii nu își actualizează înregistrările locuințelor în conformitate cu legea rusă, proprietățile pot fi marcate ca „fără proprietar” și apoi transferate sub controlul autorităților de ocupație sau alocate altor indivizi.
Activistul afirmă că pentru ucrainenii care au plecat din cauza războiului, această situație devine mai complicată, deoarece întoarcerea în oraș pentru a finaliza formalitățile poate implica trecerea prin controale, proceduri de filtrare sau chiar expunerea la risc de persecuție.
reglementările referitoare la proprietăți constituie un element al unui proces mai larg care forțează locuitorii ucraineani să părăsească, în timp ce populația rusă primește stimulente pentru a se stabili în oraș.
În opinia mea, se pare că există o strategie deliberată de excludere a populației ucrainene și de înlocuire a acesteia. El expulzează ucrainenii și introduce cetățeni ruși. Acest lucru nu este nou în istorie.
„Pentru mine, pare o politică deliberată de alungare a ucrainenilor și de înlocuire a populației. Îi alungă pe ucraineni și aduc cetățeni ruși. Este ceva ce am mai văzut în istorie”
afirmă activistul.
El afirmă că propaganda vrea să proiecteze o viață urbană aparent normală, în timp ce realitatea comunității locale se dovedește a fi diferită.
„Văd vehicule militare pe străzi, dar în rest uit unde mă aflu”
Ruslan, în vârstă de 34 de ani, este originar din Rostov-pe-Don și a ajuns la Melitopol pentru o misiune de lucru de câteva luni.
topograf, el, activează la realizarea unei stații de distribuție a gazelor. S-a prezentat în oraș la începutul lunii februarie și declară că planifică să rămână până în iarna, întorcându-se acasă la intervale de câteva luni.
Ruslan spune că găsirea unei locuințe este o provocare, însă implicarea unui agent imobiliar face procesul mai simplu. Potrivit lui, chiria pentru apartamente cu una sau două camere variază între 30.000 și 45.000 de ruble pe lună.
El menționează că trebuie să prezinte documente oficiale pentru ca compania să-i deducă chiria, însă nu toți proprietarii sunt dispuși să-i furnizeze.
Prima impresie a orașului nu a fost dramatică. După o călătorie îndelungată, el a spus că a văzut Melitopolul ca pe un oraș rusesc obișnuit, de dimensiuni reduse, liniștit și curat.
Ucrainenii utilizează plase de pescuit pentru a se apăra împotriva dronelor rusești. Foto: Profimedia
Observațiile au evidențiat clădiri demolate, întreruperi ale curentului electric și ale distribuției de apă, precum și controale la ieșirea din localitate.
Ruslan spune că uneori se aud explozii sau ceea ce el descrie drept „pocnituri”, iar vehiculele militare circulă pe străzi.
Conform declarațiilor sale, o diferență semnificativă față de viața din Rostov-pe-Don constă în existența restricțiilor de circulație nocturne. În Melitopol, există, de asemenea, reguli privind programul magazinelor și vânzarea băuturilor alcoolice.
În același timp, el afirmă că nu consideră orașul să se distingă semnificativ de Rostov, unde, de asemenea, se desfășoară atacuri.
Ruslan susține că majoritatea migranților spre Melitopol sunt soldați, funcționari ai sectorului public sau indivizi care se prezintă pentru a ocupa locuri de muncă și locuințe libere.
El afirmă că nu a întâmpinat dificultăți cu locuitorii și că, în anumite cazuri, aceștia nu realizează deloc că provine dintr-o altă regiune.
„Uneori se aud drone și explozii, dar în rest este liniște”
Al cărui nume a fost schimbat, Timur are 29 de ani și s-a îndreptat spre Melitopol din Uzbekistan pentru a munci.
El declară că a sosit în oraș în luna februarie, după ce a descoperit oportunitatea de muncă printr-o cunoștință. În perioada anterioară, a activat ca electrician în Nijni Novgorod.
Timur se ocupă de construcția unui spital; pentru acest proiect, compania rusă Profstroy a trimis din Uzbekistan lucrători, printre care electricieni, instalatori și specialiști în beton.
Conform declarației sale, i s-a propus un venit de 110.000 de ruble pe lună, însoțit de o zi de odihnă la fiecare două săptămâni. Programul zilnic se extinde la 11 ore, iar în ziua de duminică se lucrează în jur de nouă ore.
Fotografie ilustrativă cu soldați ucraineni. Foto: Profimedia
Cei mai mulți colegi provin din Asia Centrală, cu accent pe țările Uzbekistan și Tadjikistan. În cadrul instituției, rușii și turcii ocupă predominant poziții de conducere sau activează în sectorul securității.
Timur caracterizează Melitopolul ca fiind un oraș de provincie și afirmă că se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea cu apă și energie, însă acestea sunt de obicei soluționate prompt.
El susține că uneori se pot auzi dronele și exploziile, în special în timpul nopții, însă populația s-ar fi adaptat la aceste zgomote și reacțiile lor nu mai sunt la fel de intense.
Pe șantier, întreruperile de curent și alimentare cu apă pot avea durata de una sau două ore, însă sunt disponibile generatoare.
O altă problemă se referă la accesul la internet, iar Timur afirmă că acesta funcționează foarte prost.
El a întâmpinat dificultăți în găsirea unei locuințe, în special din cauza faptului că este cetățean uzbec. Prețurile păreau ușor superioare comparativ cu cele din Nijni Novgorod.
Potrivit bărbatului, este esențial să păstreze documentele la îndemână în permanență, pentru a putea dovedi prezența legală în oraș în eventuala verificare a poliției.
Referitor la rezidenții ucraineni, Timur afirmă că nu deține informații detaliate despre condițiile lor și nu a purtat nicio conversație pe această temă.
Se adaugă o funcție la coada googletag care afișează anunțul div-gpt-ad-1534428473535-0.
COMENTARII / 0